Europa se pregăteşte pentru o nouă criză a preţurilor gazelor naturale în lunile de iarnă, în condiţiile în care competiţia crescută cu Asia pentru GNL, scăderea stocurilor şi incertitudinea privind livrările ruseşti ameninţă să accentueze dificultăţile economice ale regiunii.

Deşi preţurile gazelor naturale din UE sunt sub nivelurile record din 2022, ele au ajuns recent la cel mai ridicat nivel din ultimul an.

Experţii prognozează o posibilă creştere până la 70 euro/MWh în 2025, comparativ cu aproximativ 50 euro/MWh în prezent. Aceasta este o diferenţă semnificativă faţă de media pre-pandemică de 17,58 euro/MWh, scrie Reuters.

Industria europeană a fost puternic afectată de costurile ridicate ale energiei: zeci de fabrici s-au închis, iar aproape un milion de locuri de muncă din producţie s-au pierdut în ultimii patru ani. În Germania, sondaje ale camerelor de comerţ (DIHK) arată că multe firme consideră relocarea din cauza incertitudinilor legate de preţurile energiei .

Stocurile de gaze din UE sunt pline în proporţie de 85%, cu 10 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această situaţie poate deveni critică în cazul unor episoade de frig extrem, care ar accelera golirea rezervelor .

În plus, Europa trebuie să concureze mai agresiv cu Asia pentru LNG, întrucât importurile ruseşti sunt limitate de reglementările UE.

În noiembrie, Europa a importat 11,3 miliarde de metri cubi de LNG, în principal din Statele Unite şi Orientul Mijlociu, dar preţurile cresc pe fondul cererii globale .

Fostul preşedinte al BCE, Mario Draghi, a subliniat că pierderea gazului rusesc ieftin a avut ”un cost uriaş” pentru economia europeană, iar combustibilii fosili vor rămâne esenţiali cel puţin până la sfârşitul deceniului.

Preţurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea Europei, unde costurile sunt de 2-3 ori mai mari decât în SUA.

Industria chimică franceză, de exemplu, că va funcţiona doar la 70-80% din capacitate în această iarnă, conform Uniunii Industriale din Franţa (Uniden) .

Comisia Europeană a stabilit ţinte mai ridicate pentru stocarea gazelor şi a limitat accesul companiilor ruseşti la infrastructura de gaze. Cu toate acestea, aceste măsuri riscă să accentueze competiţia pentru LNG şi să mărească presiunea asupra preţurilor .

Industria europeană continuă să traverseze o perioadă de riscuri majore de relocare a producţiei şi creşterea tendinţelor de ”dezindustrializare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #criza gazelor naturale #Europa #gaze naturale

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a avizat luni, 7 septembrie, o scrisoare destinată unor înalţi oficiali britanici în care confirmă că fiul său cel mic, Harry, şi soţia acestuia, Meghan, vor rămâne membri ai familiei fără atribuţii regale după revenirea acestora în Regatul Unit, informează tvrinfo.ro.

Scrisoarea, care a fost prezentată echipei lui Harry şi trimisă drept informare unor înalţi oficiali din guvern şi din armată, precizează că, după ce Harry şi Meghan au renunţat la îndatoririle lor regale oficiale în 2020, nu ”mai sunt membri cu rol activ în familia regală”.

„Această poziţie, diferită de îndatoririle de stat şi regale asumate de membrii activi ai familiei regale şi care oferă cuplului libertatea personală în ceea ce priveşte independenţa financiară şi protecţia vieţii private aşa cum îşi doresc, va fi respectată pe deplin în continuare”, se mai spune în scrisoare.

„Drept urmare, nu există nicio schimbare în statutul curent al ducelui şi ducesei de Sussex. Acţiunile caritabile ale ducelui şi ducesei sunt o activitate personală pentru amândoi şi este desfăşurată în calitatea privată”.

„În concluzie, statutul lor este asemenea unor persoane fizice care au interese comerciale şi caritabile”.

Prinţul Harry şi familia sa au revenit în Marea Britanie la sfârşitul lunii trecute, la şase ani după ce au renunţat la îndatoririle regale şi s-au mutat în Statele Unite.