Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Europarlamentar, după alegerile locale: UE trebuie să sprijine în continuare autoritățile proeuropene de la Chișinău

07 Nov. 2023, 09:44
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
07 Nov. 2023, 09:44 // Politica //  Realitatea.md

Uniunea Europeană trebuie să sprijine în continuare autorităţile proeuropene de la Chişinău, atât financiar, cât şi tehnic, şi să le ofere cetăţenilor din Republica Moldova o perspectivă europeană clară prin începerea negocierilor de aderare la UE, a declarat luni, pentru Agerpres, preşedintele Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, eurodeputatul Siegfried Mureşan, referitor la rezultatele alegerilor locale desfăşurate duminică în Republica Moldova.

„Cu cât oamenii vor vedea mai clar că Uniunea Europeană este decisă să ajute pe termen lung Republica Moldova, că este deschisă calea spre aderare, cu atât capacitatea Rusiei de a manipula oamenii şi a influenţa deciziile de la Chişinău va continua să scadă”, a afirmat Mureşan, care este şi vicepreşedinte al grupului europarlamentar al Partidului Popular European (PPE).

Potrivit eurodeputatului român, cu cât Republica Moldova se apropie mai mult de Uniunea Europeană, cu atât Federaţia Rusă este mai agresivă în încercarea sa de a destabiliza situaţia politică din Republica Moldova şi de a frâna parcursul european al ţării.

„Cu toate acestea, influenţa ei este din ce în ce mai mică. Motivul principal este că avem, la Chişinău, o preşedintă proeuropeană, un guvern proeuropean şi un parlament proeuropean care au implementat reforme pe care oamenii le aşteptau de ani de zile. Instituţiile statului au fost întărite, reformele din justiţie avansează. Oligarhii sunt anchetaţi şi condamnaţi, iar încercările de destabilizare a ţării sunt demascate şi sancţionate, lucru pe care l-am văzut inclusiv acum, cu ocazia alegerilor locale”, a spus eurodeputatul.

În opinia sa, Rusia rămâne o ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova, iar faptul că oligarhii sprijiniţi de Federaţia Rusă au încercat din nou să destabilizeze situaţia din ţară cu ocazia alegerilor locale reprezintă un motiv în plus pentru a spori sprijinul european pentru Republica Moldova.

„Acest lucru este în interesul fundamental al Uniunii Europene fiindcă siguranţa noastră, în interiorul UE, depinde şi de cât de sigură şi stabilă va fi Moldova în următorii ani”, a subliniat el.

De altfel, Uniunea Europeană a crescut, în ultimii ani, sprijinul pe care îl oferă Republicii Moldova în domeniul securităţii. Exemple menţionate în acest sens de eurodeputatul român sunt crearea unei misiuni civile de parteneriat a UE la Chişinău care sprijină activ Republica Moldova în domeniul securităţii şi adoptarea unui regim de sancţionare a oligarhilor care încearcă să destabilizeze Republica Moldova.

Preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, aflat la guvernare la Chişinău), Igor Grosu, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că formaţiunea pe care o conduce a obţinut „cel mai bun rezultat pe ţară” , la alegerile locale organizate duminică.

El a susţinut că scorul electoral este bun în condiţiile în care a existat „un amestec fără precedent din partea unei ţări străine în treburile interne” ale Republicii Moldova şi că formaţiunea sa politică a câştigat alegerile pentru funcţia de primar, din primul tur, în 244 de localităţi, iar în alte 153 candidaţii PAS au intrat în turul al doilea.

Şapte din cele 11 municipii din Republica Moldova unde au avut loc duminică alegeri locale şi-au desemnat primarii din primul tur, însă niciunul dintre câştigători nu este reprezentant al PAS. Potrivit datelor centralizate de Comisia Electorală Centrală din R.Moldova, au fost aleşi din primul tur primarii din municipiile Chişinău, Cahul, Ceadîr-Lunga, Hînceşti, Orhei, Soroca şi Străşeni, unde s-au impus fie candidaţi independenţi, fie ai partidelor de opoziţie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 14:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 14:29 // Slider //  Daniela Baranovschi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!