Eurovision, celebrul concurs muzical internațional, își lansează în acest an prima ediție în afara Europei, în Asia, zece țări confirmându-și deja participarea la eveniment, a anunțat organizatorul său, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), informează Agerpres.

„Cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a celui mai mare eveniment muzical live din lume, concursul muzical Eurovision deschide astăzi un nou capitol în Asia, marcat de diversitatea, creativitatea și identitatea culturală a regiunii și bazat pe același spirit care a caracterizat întotdeauna concursul: Uniți prin muzică”, a anunțat EBU, într-un comunicat.

Prima ediție a concursului muzical Eurovision Asia va avea loc la Bangkok, marea finală fiind programată pentru sâmbătă, 14 noiembrie, au anunțat organizatorii.

Zece țări participante și radiodifuzori s-au înscris deja: Coreea de Sud, Thailanda, Filipine, Vietnam, Malaezia, Cambodgia, Laos, Bangladesh, Nepal și Bhutan.

„Vor urma și altele”, au dat asigurări organizatorii, afirmând că vizează un public potențial de peste 600 de milioane de telespectatori.

„Este vorba despre evoluția Eurovision în colaborare cu Asia, creând ceva care să reflecte vocile, identitățile și ambițiile regiunii și rămânând în același timp fidel față de ceea ce a făcut întotdeauna concursul unic”, a declarat directorul Eurovision, Martin Green, citat în comunicat.

Versiunea europeană a celebrului și fastuosului concurs muzical, care atrage zeci de milioane de telespectatori în fiecare an, a fost zdruncinată în ultimele luni de mai multe boicoturi anunțate înainte de ediția din 2026 de la Viena, unde finala este programată pentru data de 16 mai.

Posturi din Spania, Irlanda, Islanda, Olanda și Slovenia și-au anunțat retragerea din cauza participării Israelului, țară acuzată de unii participanți că a manipulat sistemul de vot public în timpul concursului din 2025 și că a încălcat libertatea presei în războiul din Gaza.

Doar 35 de țări vor participa la ediția de la Viena, cel mai mic număr de la extinderea în 2004 a celui mai mare eveniment muzical transmis în direct la televiziune din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Asia #eurovision #premiera

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china