Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Eveniment comemorativ la Chișinău: 33 de ani de la trecerea în neființă a Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici

30 Oct. 2025, 11:01
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
30 Oct. 2025, 11:01 // Societate //  Cătălina Boico

Joi, 30 octombrie, se împlinesc 33 de ani de la moartea tragică a Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici. „Cele două inimi gemene” și-au pierdut viața într-un accident rutier grav, în noaptea de 29 spre 30 octombrie, în timp ce se întorceau de la București. Mașina în care se aflau s-a răsturnat într-o curbă și s-a izbit violent de un copac.

În Scuarul Monumentului „Două Inimi Gemene”, acolo unde se află monumentul dedicat cuplului, a avut loc un eveniment comemorativ organizat de Primăria Capitalei, la care au participat mai multe persoane, inclusiv familia Teodorovici. Colegii de la Rlive.md transmit în direct evenimentul.

„Au fost doi oameni cu talent extraordinar, un talent deosebit, oameni care au fost foarte sinceri prin ceea ce au spus, au cântat și au promovat, cum spuneam, identitatea națională. Dar, de cealaltă parte, sentimentele foarte sincere – cum este dragostea față de părinți, cum este dragostea unul față de altul – sunt lucrurile frumoase de care noi, câteodată, mai uităm în viața cotidiană”, a transmis Ceban.

Președinta Uniunii Muzicienilor, Svetlana Bivol, a adăugat că: „Este o zi foarte tristă, deoarece, ca azi, acum 33 de ani, au plecat la eternitate minunații martiri ai neamului, Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Dar este și o zi foarte luminoasă, deoarece se deschide acest centru minunat pentru continuitatea memoriei acestor doi oameni excepționali.”

Cu un mesaj a venit și Cristi Aldea-Teodorovici, fiul cuplului: „M-am trezit pe la cinci dimineața și nu mă putea liniști gândul că au trecut deja mai mulți ani de la plecarea lor spre stele, decât avea Doina în viață. Când a plecat de lângă noi, ea avea 32 de ani. Se împlinesc deja 33 de ani de când nu mai sunt. Anii trec, dar cert e că ce ne-au lăsat ne ajunge pentru mai multe vieți de om”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În momentul accidentului, în automobil se aflau patru persoane. Șoferul și însoțitorul său au supraviețuit, însă, din nefericire, Ion și Doina Aldea Teodorovici, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea lor a fost percepută la acea vreme ca o adevărată tragedie națională. Cu toate acestea, autoritățile nu au investigat în detaliu circumstanțele producerii accidentului, catalogându-l drept un nefericit incident, deși mai multe indicii ridicau semne de întrebare și sugerau posibile acte criminale.

Soții Doina și Ion Aldea Teodorovici au fost printre primii artiști din Basarabia care, la începutul anilor ’90, au avut curajul să cânte despre Limba Română, Unire și Tricolor, promovând idealul renașterii naționale – un gest interzis în acea perioadă. De asemenea, ei au fost cei care l-au readus pe Mihai Eminescu în cultura basarabeană, prin muzica lor, după 1989.

Înmormântarea marilor artiști a avut loc la 3 noiembrie 1992, la Cimitirul Central din Chișinău. Ion Aldea Teodorovici avea 38 de ani, iar Doina – 33 de ani și era însărcinată, așteptând o fetiță. Cei doi au lăsat în urmă un fiu de 10 ani, Cristofor Teodorovici, care continuă și astăzi activitatea muzicală a părinților săi.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.