În ultimii 10-15 ani, relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a cunoscut trei etape principale. Potrivit expertului Victor Juc, doctor habilitat în științe politice, cele trei etape includ demararea negocierilor pe marginea acordului de asociere din 2010, semnarea acordului de asociere din 2014 și obținerea statutului de țară candidat în 2022, transmite IPN.

Victor Juc susține că după progresele din 2010 și 2014, relația cu UE a fost marcată de un regres: „În Republica Moldova s-a instaurat o guvernare oligarhală, s-a produs devalizarea băncilor, iar punctul culminant a fost declararea nulă a alegrilor pentru primăria Chișinăului”.

Expertul a menționat că o îmbunătățire a relațiilor cu UE a fost înregistrată în 2020, odată cu alegerea unui nou șef de stat: „După alegerea noului președinte, progresele au continuat cu atribuirea statutului de țară candidat”.

Acordul de liberalizare a regimului de vize, procesul de demarare a screening-ului evolutiv și a screening-ului bilateral au fost alte momente de cotitură în parcursul de integrare europeană. „Aceste rezultate de ordin politic și juridic au determinat progresul relațiilor între Republica Moldova și UE”, explică Victor Juc.

Potrivit analistului, cetățenii moldoveni ar avea parte de numeroase avantaje după integrare, printre care un mediu protector al drepturilor omului, creșterea nivelul de trai și accesul la servicii de calitate.

Cu referire la riscurile care ar putea frâna procesul de aderare, expertul Victor Juc spune ca acestea ar putea apărea sub formă de atacuri hibride ale Federației Ruse în cadrul alegerilor parlamentare din toamnă. Pe plan extern, parcursul european al Moldovei depinde inclusiv de situația Ucrainei, a adăugat analistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău și-au propus ca aderarea la UE să fie realizată în anul 2030. Recent, termenul a fost scurtat până în anul 2028. „Șansele sunt destul de bune, cam în proporție de 70-75%, dacă nu intervine o situație excepțională”, a conchis doctor habilitat în științe politice, Victor Juc.

#integrare #Moldova #relatie #UE

Salariile polițiștilor nu sunt pe măsura așteptărilor, admite șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu. Totuși, acesta susține că angajații înțeleg situația bugetară și apreciază majorarea salarială de 15%, promisă de la 1 ianuarie 2027. Cernăuțeanu a comparat bugetul cu o plăcintă care trebuie împărțită „la toți egal”, scrie newsmaker.md.

„Haideți să fim sinceri. Noi înțelegem eforturile care sunt depuse de către Guvern, eforturile care sunt depuse de către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor pentru majorările respective. Noi raționalizăm că nu este suficientă această majorare, dar ea este binevenită. Noi înțelegem că reieșind din crizele care există, nu poți să tai într-o zi totul. Suntem destul de raționali și înțelegem că, ca să ne ofere nouă, trebuie să taie de la profesori sau de la alții”, a declarat Cernăuțeanu la Vocea Basarabiei.

Șeful IGP a comparat distribuirea banilor publici cu împărțirea unei plăcinte.

„Este logic să împărțim exact plăcinta, ca să avem toți egal, chiar dacă recunoaștem că nu suntem sătui, dar nu murim de foame. Cu siguranță, din punctul meu de vedere și a eforturilor depuse de colegii mei, salariul este necesar de a fi mult mai mare. Înțelegem foarte bine că polițistul nu are o posibilitate de a avea alte activități prin cumul în alte entități, el se limitează doar la acest salariu”, a mai declarat Cernăuțeanu.

Nu este pentru prima dată când bugetul țării este comparat cu o plăcintă. În 2022, explicând de ce pensiile nu pot fi majorate mai mult, președinta Maia Sandu a declarat: „Bugetul țării este ca o plăcintă. Dacă plăcinta este mică, nu o să ne ajungă”.