Evoluția relației Moldovei cu UE, avantaje și provocări

În ultimii 10-15 ani, relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a cunoscut trei etape principale. Potrivit expertului Victor Juc, doctor habilitat în științe politice, cele trei etape includ demararea negocierilor pe marginea acordului de asociere din 2010, semnarea acordului de asociere din 2014 și obținerea statutului de țară candidat în 2022, transmite IPN.

Victor Juc susține că după progresele din 2010 și 2014, relația cu UE a fost marcată de un regres: „În Republica Moldova s-a instaurat o guvernare oligarhală, s-a produs devalizarea băncilor, iar punctul culminant a fost declararea nulă a alegrilor pentru primăria Chișinăului”.

Expertul a menționat că o îmbunătățire a relațiilor cu UE a fost înregistrată în 2020, odată cu alegerea unui nou șef de stat: „După alegerea noului președinte, progresele au continuat cu atribuirea statutului de țară candidat”.

Acordul de liberalizare a regimului de vize, procesul de demarare a screening-ului evolutiv și a screening-ului bilateral au fost alte momente de cotitură în parcursul de integrare europeană. „Aceste rezultate de ordin politic și juridic au determinat progresul relațiilor între Republica Moldova și UE”, explică Victor Juc.

Potrivit analistului, cetățenii moldoveni ar avea parte de numeroase avantaje după integrare, printre care un mediu protector al drepturilor omului, creșterea nivelul de trai și accesul la servicii de calitate.

Cu referire la riscurile care ar putea frâna procesul de aderare, expertul Victor Juc spune ca acestea ar putea apărea sub formă de atacuri hibride ale Federației Ruse în cadrul alegerilor parlamentare din toamnă. Pe plan extern, parcursul european al Moldovei depinde inclusiv de situația Ucrainei, a adăugat analistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău și-au propus ca aderarea la UE să fie realizată în anul 2030. Recent, termenul a fost scurtat până în anul 2028. „Șansele sunt destul de bune, cam în proporție de 70-75%, dacă nu intervine o situație excepțională”, a conchis doctor habilitat în științe politice, Victor Juc.

#integrare #relatie #UE #Moldova

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”