Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Ex-consiliera lui Donald Trump pe probleme rusești: SUA nu se mai consideră parte a NATO

24 Nov. 2025, 10:12
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
24 Nov. 2025, 10:12 // În Lume //  Realitatea.md

Statele Unite par să se distanțeze de rolul lor tradițional în cadrul NATO, a declarat Fiona Hill, fostă consilieră a lui Donald Trump pe probleme rusești și expertă a Institutului Brookings, într-un interviu pentru Le Monde. Comentariile sale vin în contextul discuțiilor legate de un nou plan de pace promovat de administrația Trump, despre care Hill spune că oferă Moscovei „un influență semnificativ extinsă” în Europa.

Potrivit acesteia, formularea din document – conform căreia „între Rusia și NATO va fi purtat un dialog mediat de Statele Unite” – este „surrealistă”, întrucât sugerează că Washingtonul se plasează în afara Alianței. „Acesta este, de altfel, lucrul pe care Vladimir Putin încearcă constant să îl testeze: angajamentul Americii față de NATO și față de apărarea Europei”, afirmă Hill.

„Pentru Donald Trump, NATO înseamnă Europa – și, eventual, Canada”, a adăugat ea, subliniind că această perspectivă deschide calea pentru ca Rusia să-și consolideze sfera de influență.

Hill avertizează că o astfel de abordare riscă să afecteze încrederea partenerilor Washingtonului, „de la Japonia și Coreea de Sud până la Taiwan”, care își pun tot mai des întrebarea dacă se pot baza pe Statele Unite.

Ea apreciază că un acord de pace impus Kievului ar eroda semnificativ influența globală a Washingtonului: „De la Primul Război Mondial, respectul de care s-au bucurat Statele Unite s-a bazat pe puterea alianțelor lor, pe resurse, structuri și exemplul oferit. Toate acestea ar putea dispărea dacă planul va fi forțat asupra tuturor până la Ziua Recunoștinței.”

Hill mai spune că președintele rus Vladimir Putin este conștient că nu poate obține o victorie decisivă pe câmpul de luptă, motiv pentru care încearcă să avanseze prin presiune diplomatică și campanii de dezinformare.

„Dacă nu poate câștiga militar, va încerca să câștige informațional – convingând președintele american și pe trimisul său, Steve Witkoff, să accepte condițiile dorite de Kremlin”, a afirmat ea.

Fosta consilieră susține că atât Rusia, cât și Ucraina sunt profund afectate de conflict, însă „nici poziția Moscovei nu este mai avantajoasă”. În opinia sa, alegerea momentului pentru intensificarea presiunilor asupra Kievului – în plină criză politică internă – nu este întâmplătoare.

Hill avertizează că strategia Kremlinului este de a crea impresia unei înfrângeri iminente a Ucrainei, în încercarea de a provoca neliniște în rândul statelor aliate, chiar dacă Rusia nu dispune de resurse pentru un avans major.

În plus, ea notează că președintele Trump continuă să argumenteze că Ucraina „nu are cărți de joc”, în timp ce Vladimir Putin „deține toate atu-urile” – o retorică ce, potrivit lui Hill, reflectă o percepție eronată asupra situației de pe teren.

În cea mai dură parte a interviului, Fiona Hill afirmă că poziția administrației americane în actualele discuții „este, în esență, pro-rusă”.

Ea descrie planul de pace drept „o trădare a Ucrainei, a Europei și a întregului concept de securitate europeană”, argumentând că documentul a fost elaborat fără consultarea deplină a Kievului și a partenerilor europeni, într-un moment ales „pentru a exploata vulnerabilitățile politice ale Ucrainei”.

„Statele Unite nu au făcut, în ultima vreme, decât să vândă arme Ucrainei. Cu ce drept decide Washingtonul soarta Europei?”, întreabă Hill, precizând că întrebarea esențială pentru multe capitale este dacă America mai este un aliat de încredere.

Ea consideră că Trump „înclină spre pozițiile Kremlinului”, deoarece vede Rusia ca pe o mare putere, în timp ce Ucraina nu ar beneficia, în viziunea lui, de același statut.

„Vedem acum ceea ce mulți bănuiau: în aceste negocieri, Trump se poziționează de partea Rusiei”, spune Hill.

Experta subliniază că impunerea unui acord de pace de tip „capitulare” nu va opri conflictul, ci ar deschide calea unor noi revendicări ale Moscovei și unor posibile destabilizări ulterioare. În plus, crede ea, o astfel de strategie ar submina dramatic influența mondială a Statelor Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 08:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 08:54 // Slider //  Realitatea.md

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.