Ilan Șor și partidul acestuia, alături de modul în care s-au manifestat și s-au făcut vizibili atât pe scena politică moldovenească, cât și în spațiul public, constituie o adevărată noutate pentru Republica Moldova. Unde până la Șor și întreaga sa grupare, moraliatatea din politica națională nu ajunsese încă la un nivel atât de inferior. Jurnalistul și ex-deputatul Valeriu Saharneanu a declarat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” că din exercițiul eșuat al lui Șor de capturare a statului, alte țări au cu siguranță ce învăța pentru a nu mai repeta aceleași greșeli strategice, informează jurnal.md.

Potrivit afirmațiilor acestuia, Șor este o adevărată premieră pentru Republica Moldova, întrucât statul nu a mai cunoscut până în acest moment alți reprezentanți ai politicii moldovenești care să fi coborât atât de jos felul în care se face politică dorindu-și cu atât de mult elan să acceseze poziții de putere.

„Odată cu apariția lui Șor în scena politică, a coborât tot ce înseamnă politică în Republica Moldova sub nivelul oricărei moralități. Au mai fost și până la dânsul „bandiței” care încercau să răzbată la putere pe căi ilegale, dar ca dânsul, făcând-o într-un mod atât de direct, de sfruntat, nu s-au mai întâlnit”, a menționat jurnalistul.

Fostul parlamentar a subliniat că Ilan Șor era conștient de faptul că activitatea lui este monitorizată, dar, în ciuda acestui fapt, el a continuat să sponsorizeze diferite grupări.

„El știa că este monitorizat, dar continua pe schema respectivă în mod sistemic să finanțeze activități ale diferitor bande care se constituiau în grupări de atac, de asalt și așa mai departe”, a mai precizat Saharneanu.

Acesta a adăugat, totodată, că experiența nefericită a Republicii Moldova cu Ilan Șor este una din care alte țări ar trebui să învețe în sensul în care să nu repete aceeași greșeală – de a permite unui actor politic să joace „jocul statului capturat”. În plus, jurnalistul a adus și un exemplu de activitate combatatantă împotriva guvernării legimite, democratice, alese de către cetățeni, acesta fiind așa-zisul „guvern” din umbră constituit în cadrul protestelor din toamna trecută.

„Șor este o emanație a statului capturat în cea mai proastă condiție pe care noi am avut-o vreodată și pe exemplul nostru ar putea să învețe foarte multe state ca să nu o comită și ei. În toamnă, în cadrul protestelor din centrul Chișinăului, s-a constituit un comitet, un guvern din umbră, care trebuia să fie unul provizoriu și la momentul când instituțiile statului ar fi fost capturate și cucerite de acele forțe care urmau să asedieze, pentru că acolo chiar se pregăteau și anumite forțe care să asedieze instituțiile statului; acest guvern, acest comitet, să fie o punte de legătură, una interimară, până când Șor ar fi organizate alte alegeri, care știm cum s-ar fi terminat – ca și cele din Orhei și din Autonomia Găgăuză”, a încheiat Valeriu Saharneanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #proteste #schema #ȘOR

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.