Autoritatea Națională de Integritate (ANI) informează că, urmare a controlului averii inițiat în baza unei sesizări, a constatat pe numele unui fost inspector principal din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, o diferență substanțială în mărime de peste 400 000 lei.

Mai exact, inspectorul de integritate a verificat averea fostului funcționar și a familiei acestuia din perioada august 2016 – octombrie 2020.

„Aceștia au efectuat mai multe tranzacții cu bunuri mobile și imobile, operând cu resurse financiare a căror proveniența nu a fost identificată în totalitate de către inspectorul de integritate. Astfel, s-a constatat că între veniturile obținute și cheltuielile realizate, pe de o parte, și averea dobândită de familie, pe de altă parte, este o diferență substanțială de 408 580 lei la data de 20 iunie 2017”.

Potrivit acelaiași note informative, urmare a descoperirii diferenței substanțială constatate, inspectorul de integritate a solicitat de la persoana supusă controlului informații și dovezi privind justificarea acestei diferențe și l-a invitat pentru a prezenta argumentele.

„Deși a recepționat scrisoarea inspectorului de integritate, subiectul nu și-a expus punctul de vedere în termen legal, chiar dacă a făcut cunoștință cu materialele dosarului de control, fiind asistat și de un avocat. Subiectul controlului nu a adus probe care ar justifica suma de 408 580 lei, astfel inspectorul de integritate a constatat că deținerea acesteia are un caracter nejustificat”, se mai arată în nota informativă.

Urmare controlului efectuat, inspectorul de integritate a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către fostul funcționar, drept urmare cauza, în condițiile legii, se va transmite în instanța de judecată în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

Dacă actul de constatare va rămâne definitiv, subiectul riscă să nu mai dețină o funcție publică sau de demnitate publică pe o perioada de 3 ani, iar averea nejustificată identificată în cadrul controlului, urmează să fie confiscată în folosul statului.

#ANI #avere nejustificata #control #regim juridic #venituri

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.