Fostul ministru al Agriculturii, președintele Partidului Social Democrat European, Ion Sula, a explicat pe pași despre consecințele grave de pe urma reformei Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Într-o postare pe Facebook, acesta trage un semnal de alarmă și spune că toate ”consecințele nu se vor lăsa mult așteptate, dacă guvernarea și partenerii de dezvoltare nu va lua atitudine”.

”În general, orice intenție de a reduce numărul șefilor dă bine la percepția publică. Orice produs dacă este ”ambalat” frumos se vinde mai bine. Dar haideți să vedem și ”calitatea” produsului”, spune Sula.

Fostul șef pe Agricultură a amintit că Republica Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE în 2014, iar Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare face parte integrantă din acord. ”Până la moment producătorii din sectorul agro-alimentar nu pot beneficia pe deplin de regimul facilitar oferit de UE, în mare parte din cauza capacităților reduse ale ANSA de a asigura aplicarea conformă a normelor și procedurilor de control/verificare de responsabilitate, conform rigorilor UE”.

”De fapt așa numita reformă nu are nimic în comun cu o reformă veritabilă, care, cu adevărat, să genereze impact, prin eficientizarea serviciilor, transparență etc. În realitate, această are câteva scopuri:
1) Concentrarea întregii puteri decizionale în mâinile Directorului general ANSA, folosirea reorganizării ca „bâtă“ administrativă împotriva oamenilor incomozi din teritoriu și, după caz, ca instrument de loializare a altor angajați (a se vedea evoluția din ultimul an, la capitolul demisii, litigii de muncă, în cadrul ANSA);
2) Abordarea unei probleme grave cu care se confruntă ANSA – salarizarea personalului, printr-o manieră urâtă, deoarece lichidăm unitățile de personal din teritoriu pentru a majora salariile la nivel central. În final, declarăm triumfalist că ne gândim la oameni, fortificăm capacitățile ANSA, majorăm salariile… Dar care vor fi consecințe grave pentru responsabilitățile statului pentru siguranța agro-alimentară și în ce măsură această majorare de salarii rezumată corespunde necesităților salariaților ANSA, care activează deseori în condiții extreme și sunt expuși riscului în exercitarea profesiilor”, mai spune Sula.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ion sula #PSDE #reforma ANSA

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.