Legea nu trebuie să poarte caracter individual, ci să producă efecte generale. Declarația aparține ex-președintelui Curții Constituționale, Alexandru Tănase, potrivit căruia modificarea în grabă a Codului Electoral trebuie plasată în contextul bătăliei pe care o dă guvernarea cu exponenții ex-partidului Șor.

Și expertul IPRE, Mihai Mogîldea, a criticat modul în care PAS a aprobat modificările la Codul Electoral, menționând că n-a fost respectată procedura parlamentară. De cealaltă parte, reprezentanții puterii spun că prin aplicarea interdicției de a candida pentru unii reprezentanți ai fostului partid Șor, guvernarea le asigură cetățenilor alegeri libere și corecte, notează IPN.

Ieri, Parlamentul a aprobat modificări la Codul Electoral prin care este interzisă participarea la alegeri a persoanelor care au statut de învinuit, bănuit sau inculpat, au fost excluse anterior din cursa electorală urmare a încălcării principiului transparenței sau se află în lista sancțiunilor internaționale.

„Prin ceea ce am modificat în Codul Electoral ne-am asumat tranșant că nu vom permite tentative de corupere a alegătorilor, de finanțare ilegală, mai ales în contextul în care vorbim de atentate la securitatea națională. Gruparea criminală Șor este un grup criminal organizat și noi nu vom permite ca aceste alegeri să fie fraudate. Este un angajament al guvernării de a organiza alegeri libere și corecte, conform standardelor UE. Vorbim despre persoane care oficial se regăsesc în lista sancțiunilor internaționale. Noi nu am făcut altceva decât să completăm Codul Electoral pentru a-l pune în concordanță cu decizia Curții Constituționale. SIS, CNA, Procuratura, după votarea în lectura a doua, deja își pot îndeplini atribuțiile de a întocmi lista”, a spus deputatul PAS, Doina Gherman, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

De cealaltă parte, expertul IPRE, Mihai Mogîldea, califică drept judicioasă decizia de marți a Curții Constituționale prin care li s-a permis reprezentanților unui partid declarat neconstituțional să participe la alegeri. De asemenea, expertul IPRE critică modul în care a fost modificat repetat Codul Electoral.

„Trebuia să existe o delimitare clară între liderii acestui partid și ceilalți membri. Nu-i putem pune în aceeași oală pe toți reprezentanții acestui partid. În localități sunt oameni care sunt votați pentru imaginea pe care o au, nu pentru partidul pe care-l reprezintă. Votul alegerilor locale este diferit de votul la parlamentare și prezidențiale. La locale se votează omul și mai puțin partidul. Pentru proiectul votat nu au fost organizate consultări publice, nu s-a luat în considerare opinia Comisiei de la Veneția. Totul s-a întâmplat în grabă. Trebuie să avem un proces ordonat și să ținem cont de anumite rigori, de recomandările Comisiei de la Veneția care spune că legislația electorală nu se schimbă cu un an înainte de alegeri. Pentru restricționarea dreptului de a candida pot exista consecințe pe termen lung”, a spus expertul IPRE, Mihai Mogîldea.

Și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune că guvernarea acționează în interes electoral și adoptă legi cu dedicație, raționament care nu ar trebui să se regăsească în procesul legislativ.

„Faptul că partidul majoritar are o rivalitate cu un partid politic anume și aceste partide se răfuiesc de doi ani de zile este un caz particular. Parlamentul nu trebuie să dea legi cu dedicație sau legi individuale. Legea trebuie să producă efecte generale. Faptul că aceste modificări ar fi fost operate pentru executarea deciziei Curții Constituționale este un fals. În hotărârea Curții privind declararea neconstituționalității Partidului Șor nu avem nicio literă despre necesitatea de a opera modificări legislative. Aceste modificări trebuie plasate în context electoral și în competiția politică pe care o dă puterea. Eu știam că la votarea proiectelor trebuie să existe consultări publice, avizele mai multor instituții, între prima și a doua lectură trebuie să se ia o pauză ca deputații să vină cu amendamente”, a spus ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Pentru a pune în aplicare decizia de ieri a Parlamentului, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală vor prezenta Comisiei Electorale Centrale informația cu privire la persoanele ce cad sub incidența criteriilor aprobate. Adică, vor întocmi listele cu persoanele aflate sub sancțiuni internaționale, excluse anterior dintr-un scrutin electoral și cele care au statut de învinuit, bănuit sau inculpat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Tanase #Codul electoral #Curtea Constitutionala

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.