Autoritatea Națională de Integritate informează că a remis către Procuratura Generală a Repubicii Moldova un denunț pe numele ex-procurorului – șef al Procuraturii municipiului Chișinău Ștefan Șaptefrați. Mai exact, denunțul a fost făcut în baza unei proceduri de control al averii pe numele acestuia.

Potrivit informațiilor, în verificărilor, inspectorul de integritate a identificat o posibilă schemă de spălare de bani și caracterul dubios a provinienței unor sume de bănești, care au fost acordate sub formă de împrumuturi.

„Controlul pe avere a fost inițiat la începutul anului 2020, care a fost desfășurat pentru perioada 2013 – 2020, fiind extins pe numele membrilor familiei și copiilor minori. Subiectul activează organele procuraturii din anul 1998, având două pauze de activitate. În cadrul controlului, inspectorul de integritate a constatat trei neconcordanțe, care nu se încadrează în perioada supusă controlului, dar cad sub incidența legislației penale. În 2008, acesta a intrat în posesia unui bun imobil în municipiul Chișinău contra sumei de 11,6 milioane de lei. Iar, peste aproximativ un an, a achiziționat cu 5 milioane de lei două terenuri pentru construcții în raionul Ialoveni”, se arată în nota informativă a ANI.

Potrivit aceleiași note informative, când a devenit subiect al declarării, în declarația de avere și interese personale depusă pentru anul 2014, acesta a indicat că i-au fost rambursate două împrumuturi bănești în sumă totală de peste 6,7 milioane de lei, pe care le-ar fi acordat unui SRL.

„Din informațiile obținute la dosar, inspectorul observă că activitatea acestui SRL a fost una neprofitabilă. Chiar dacă SRL-ul a vândut activele sale de peste 3 milioane de lei, acesta nu dispuneau de suma necesară pentru a acoperi datoria față de subiect. Prin urmare, apare o neclaritate referitoare la această sumă”.

Mai mult, în denunțul către Procuratură, inspectorul invocă și despre un împrumut în sumă de 100 de mii de euro, pe care concubina fostului procuror-șef, care nu a înregistrat activități remunerate, l-ar fi acordat unei persoane fizice. În contextul dat, a apărut banuiala rezonabilă cu privire la legalizarea unor sume bănești cu proviniență necunoscută.

Inspectorul a solicitat instituției penale să examineze toate aceste circumstanțe și să fie luate măsurile necesare pentru elucidarea acestor fapte. Totodată, dacă actul emis va rămâne definitiv, fostul procuror – șef este obligat de lege să își rectifice declarația de avere și interese personale la eliberare, în termen de 30 de zile.

Realitatea.md amintește că fostul procuror al municipiului Chișinău Ștefan Șaptefrați, a demisionat la începutul anului 2020.

#denunt #ex-procuror #Procuratura Genrala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.