Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a confirmat pentru Realitatea că instituțiile guvernamentale au fost atacate în august de gruparea Killnet. Conform ofițerilor, acțiunile hackerilor ruși nu au avut un impact critic, instituțiile cu atribuții în domeniul vizat, reacționând prompt la amenințări.

Responsabilii precizează că și atacul cibernetic asupra Președinției, produs la începutul lunii august, este investigat. Serviciul mai punctează că, în conformitate cu atribuțiile și responsabilitățile pe care le are, întreprinde măsuri necesare pentru contracararea atacurilor cibernetice, inclusiv activități informative, contrainformative și tehnice.

Pe 25 august, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STICS) informa că timp de 72 de ore au avut loc peste 80 de atacuri cibernetice. Atunci, paginile web ale Guvernului și ale Serviciului de Informații și Securitate nu puteau fi accesate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform STICS, scopul hackerilor era de a cauza indisponibilitatea resurselor informaționale ale statului prin transmiterea unui număr mare de cereri de conexiune sau a unui volum mare de date, având obiectivul de a suprasolicita resursele de procesare ale sistemelor informaționale.

Și prim-ministra Natalia Gavrilița confirma în cadrul unei conferințe că au existat atacuri. „Continuăm să veghem asupra acestui domeniu și să întreprindem măsurile necesare ca instituțiile să fie în siguranță”, spunea ea.

Înainte de a începe atacurile, gruparea de hackeri ruși Killnet anunța că vor urma săptămâni grele pentru instituțiile din țara noastră, care vor fi supuse pericolelor cibernetice. Organizația a comis anterior acțiuni similare asupra resurselor informaționale din Cehia, Italia, România, Lituania, SUA, dar și instituții din alte țări.

#atacuri cibernetice #hackeri ruși #Killnet #Moldova #SIS

Uniunea Europeană introduce, începând cu 13 august 2026, noi reguli privind reciclarea și tratarea vehiculelor scoase din uz. Regulamentul urmărește creșterea reutilizării și reciclării componentelor auto, reducerea deșeurilor și diminuarea dependenței UE de materiile prime importate, scrie Mediafax.ro.

În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule ajung la sfârșitul ciclului de viață în Europa. Comisia Europeană consideră că acestea reprezintă o sursă importantă de materiale care pot fi recuperate, inclusiv oțel, aluminiu, cupru și materiale plastice.

Noile norme stabilesc obligații suplimentare pentru producătorii auto. Aceștia vor trebui să furnizeze instrucțiuni clare și detaliate privind demontarea și înlocuirea pieselor, inclusiv pentru etapa în care vehiculul este scos din uz. Măsura urmărește ca automobilele să poată fi dezmembrate mai ușor, iar componentele recuperabile să fie reutilizate.

Regulamentul introduce, de asemenea, primele obiective obligatorii la nivel european privind utilizarea plasticului reciclat în fabricarea vehiculelor. Autoritățile europene speră astfel să stimuleze cererea pentru materialele reciclate și să dezvolte industria de profil.

Sunt prevăzute și măsuri pentru încurajarea reutilizării, refabricării și recondiționării componentelor auto. Acestea ar urma să crească disponibilitatea pieselor de schimb provenite din vehicule scoase din uz.

Reguli mai stricte vor fi aplicate și în cazul exporturilor de automobile în afara Uniunii Europene. Vor putea fi exportate doar vehiculele care se află într-o stare tehnică ce corespunde cerințelor stabilite prin noul regulament.

Comisia Europeană susține că gestionarea necorespunzătoare a vehiculelor scoase din uz poate genera riscuri pentru mediu și duce la pierderea unor cantități importante de materiale reutilizabile. Noile reguli urmăresc, prin urmare, să reducă deșeurile, să sprijine industria europeană și să creeze noi oportunități pentru companiile implicate în producție, dezmembrare și reciclare.

Proprietarii de mașini vechi nu vor avea însă automat noi obligații din 13 august. Deși regulamentul intră în vigoare la această dată, principalele prevederi vor deveni aplicabile ulterior, după perioada de tranziție prevăzută de legislația europeană.