Comisia Situații Excepționale ar fi decis cum va distribui grantul de 30 de milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană, pentru a opri riza energetică din Transnistria. Potrivit membrului Consiliului de Administrare al Energocom, Alexandr Slusari, sprijinul ar urma să fie divizat în două părți.

Slusari a precizat în discuții cu Realitatea, fără a menționa de unde deține asemenea informații, dar că se bazează pe propriile surse, că 20 de milioane de euro ar putea fi direcționate în stânga Nistrului. Alte 10 milioane de euro ar urma să fie utilizați de Chișinău pentru a cumpăra lumină de pe bursă.

Centrala de la Cuciurgan ar urma să producă energie electrică și în continuare, dar doar pentru necesitățile din stânga Nistrului. Regiunea ar urma să primească 3,2 milioane de metri cubi de gaz, însă în opinia lui Slusari cedările făcute de Chișinău sunt prea mari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit membrului Consiliului de Administrare al Energocom, la Cuicurgan se vor produce circa 200 MW de curent electric, iar regiunea are necesitate de circa 150 MW în orele de vârf. Așadar, potrivit lui, Chișinăul ar fi trebuit să insiste pe transmiterea gratuită a surplusului în dreapta Nistrului.

Totodată, Slusari consideră că gazul livrat în stânga Nistrului ar putea fi utilizat pentru activitatea întreprinderilor mari, consumatoare de energie electrică, dar și a fermelor crypto.

Redacția Realitatea a solicitat reprezentanților Guvernului să confirme informația despre decizia Comisiei Situații Excepționale. Responsabilii pentru domeniul comunicării au precizat că în curând vor fi anunțate „vești bune”, fără a menționa care sunt ele.

#CSE #gaz #grant #Transnistria #UE

Cu o populație de 450,6 milioane de locuitori, Uniunea Europeană se apropie de un vârf demografic istoric, urmând însă ca numărul locuitorilor săi să scadă în deceniile următoare, potrivit unui raport publicat, care subliniază totodată provocările majore generate de îmbătrânirea populației europene, relatează hotnews.ro.

Conform Centrului Comun de Cercetare (JRC), institut afiliat Comisiei Europene, se estimează că numărul europenilor va crește ușor până în 2029, ajungând la aproximativ 453,3 milioane, înainte de a intra într-un declin lent, dar susținut.

Ulterior, se preconizează că, până în 2050, populația Europei va ajunge la 445 de milioane de locuitori, scăzând la 398,8 milioane până în 2100 – un nivel comparabil cu cel de la sfârșitul anilor ’70.

În același timp, europenii trăiesc mai mult decât oricând: speranța de viață a ajuns la 81,5 ani în 2024, datorită progreselor medicale și îmbunătățirii condițiilor de viață.

Cum va arăta viitorul demografic al Europei

Până în 2050, aproape unul din trei locuitori ai UE va avea vârsta de 65 de ani sau peste, comparativ cu unul din cinci în prezent.

Până în 2100, speranța de viață ar putea depăși 90 de ani pentru femei și 86 de ani pentru bărbați. Un copil născut în Uniunea Europeană în 2023 se poate aștepta să trăiască până la vârsta de 75,3 ani fără a suferi de boli grave.

Uniunea Europeană recunoaște că aceste tendințe aduc „provocări majore”: deficit de forță de muncă, presiune asupra finanțelor publice și presiune asupra sistemelor de sănătate, educație și formare profesională, precum și asupra coeziunii teritoriale.

Cu toate acestea, ele creează și noi piețe, centrate pe așa-zisa „silver economy” („economia argintie”, aluzie la firele de păr alb apărute în procesul de îmbătrânire), care oferă produse și servicii pentru persoanele în vârstă, inclusiv inovații în domeniul sănătății și tehnologiei.

„Una dintre cele mai mari realizări ale noastre”

„Trăim vieți mai lungi și mai sănătoase decât oricând – una dintre cele mai mari realizări ale noastre. Dar schimbările demografice transformă societățile, economiile și piețele muncii noastre și trebuie să acționăm acum pentru a transforma această transformare într-o oportunitate”, a declarat comisarul european Dubravka Suica.

Îmbunătățirea productivității și reducerea șomajului vor fi esențiale pentru a compensa efectele unei forțe de muncă în scădere, insistă UE.

În prezent, aproape 20% dintre persoanele în vârstă de muncă se află în afara pieței muncii. Decalajul de ocupare a forței de muncă dintre bărbați și femei rămâne la 10 puncte procentuale, în timp ce 8 milioane de tineri nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de educație sau formare profesională.

Raportul mai menționează că imigrația „joacă un rol din ce în ce mai important în tendințele demografice, compensând parțial efectele negative ale îmbătrânirii demografice și ale scăderii forței de muncă”, fără a putea însă modifica semnificativ traiectoria demografică a UE.