Comisia Situații Excepționale ar fi decis cum va distribui grantul de 30 de milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană, pentru a opri riza energetică din Transnistria. Potrivit membrului Consiliului de Administrare al Energocom, Alexandr Slusari, sprijinul ar urma să fie divizat în două părți.

Slusari a precizat în discuții cu Realitatea, fără a menționa de unde deține asemenea informații, dar că se bazează pe propriile surse, că 20 de milioane de euro ar putea fi direcționate în stânga Nistrului. Alte 10 milioane de euro ar urma să fie utilizați de Chișinău pentru a cumpăra lumină de pe bursă.

Centrala de la Cuciurgan ar urma să producă energie electrică și în continuare, dar doar pentru necesitățile din stânga Nistrului. Regiunea ar urma să primească 3,2 milioane de metri cubi de gaz, însă în opinia lui Slusari cedările făcute de Chișinău sunt prea mari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit membrului Consiliului de Administrare al Energocom, la Cuicurgan se vor produce circa 200 MW de curent electric, iar regiunea are necesitate de circa 150 MW în orele de vârf. Așadar, potrivit lui, Chișinăul ar fi trebuit să insiste pe transmiterea gratuită a surplusului în dreapta Nistrului.

Totodată, Slusari consideră că gazul livrat în stânga Nistrului ar putea fi utilizat pentru activitatea întreprinderilor mari, consumatoare de energie electrică, dar și a fermelor crypto.

Redacția Realitatea a solicitat reprezentanților Guvernului să confirme informația despre decizia Comisiei Situații Excepționale. Responsabilii pentru domeniul comunicării au precizat că în curând vor fi anunțate „vești bune”, fără a menționa care sunt ele.

#CSE #gaz #grant #Transnistria #UE

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.