Circa 67 de milioane de lei vor fi alocați pentru Arena Națională pentru majorarea capitalului social. Decizia a fost luată astăzi, 22 decembrie, de către Executiv. În acest sens, la solicitarea Agenției Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor, va aloca banii din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2021.

„Potrivit contractului Agenției Proprietății Publice, din numărul total de 24 de tranșe, două tranșe a câte 5 milioane de euro au fost achitate în perioada de construcție, iar alte 22 de tranșe defalcate a câte două plăți anuale urmează a fi achitate în termen de 11 ani, începând cu data emiterii certificatului de finalizare substanțială care au avut loc exact cu doi ani în urmă.

Banii care urmează a fi alocați prin prezenta hotărâre constituie plata pentru prima și a doua transă aferente anului doi în sumă de 3 milioane 169 de mii 839 de euro. Țin să menționez că proiectul a fost supus avizării cu instituțiile de resort, inclusiv fiind efectuată expertiza anticorupți și expertiza juridică. Având în vedere faptul că în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 sunt deja prevăzute resursele financiare în acest sens, rog aprobarea proiectului de Guvern”, a declarat Eugeniu Cozonac, director APP.

Premiera Natalia Gavrilița a declarat că proiectul trebuie să fie finalizat cât mai curând, iar în acest scop trebuie făcute plățile menționate. Șefa Executivului a subliniat că inaugurarea acestei clădiri este așteptată de toți, în special de federațiile sportive și artiști.

„În același timp, trebuie să ne asigurăm că există planuri concrete pentru finalizarea și darea în exploatare a „Arenei Naționale” și că va fi utilizată la maxim în beneficiul cetățenilor. Continuăm să discutăm cum au fost gestionate deciziile anterior, dar acum trebuie să mergem înainte și să punem acest obiect în beneficiul cetățenilor”, a menționat prim-ministra Natalia Gavrilița.

Reamintim că anterior, Guvernul Gavrilița a exclus de pe ordinea de zi a ședinței proiectul de hotărâre privind alocarea a 67 milioane de lei pentru „Arena Națională”. Proiectul a fost exclus la inițiativa Nataliei Gavrilița. Prim-ministra a menționat atunci că va înainta un demers pentru a afla acțiunile întreprinse de Procuratura Generală pe marginea dosarului „Arena Națională”.

#Arena Nationala #bani #Chisinau #Ministerul Finantelor

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.