Circa 67 de milioane de lei vor fi alocați pentru Arena Națională pentru majorarea capitalului social. Decizia a fost luată astăzi, 22 decembrie, de către Executiv. În acest sens, la solicitarea Agenției Proprietății Publice, Ministerul Finanțelor, va aloca banii din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2021.

„Potrivit contractului Agenției Proprietății Publice, din numărul total de 24 de tranșe, două tranșe a câte 5 milioane de euro au fost achitate în perioada de construcție, iar alte 22 de tranșe defalcate a câte două plăți anuale urmează a fi achitate în termen de 11 ani, începând cu data emiterii certificatului de finalizare substanțială care au avut loc exact cu doi ani în urmă.

Banii care urmează a fi alocați prin prezenta hotărâre constituie plata pentru prima și a doua transă aferente anului doi în sumă de 3 milioane 169 de mii 839 de euro. Țin să menționez că proiectul a fost supus avizării cu instituțiile de resort, inclusiv fiind efectuată expertiza anticorupți și expertiza juridică. Având în vedere faptul că în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 sunt deja prevăzute resursele financiare în acest sens, rog aprobarea proiectului de Guvern”, a declarat Eugeniu Cozonac, director APP.

Premiera Natalia Gavrilița a declarat că proiectul trebuie să fie finalizat cât mai curând, iar în acest scop trebuie făcute plățile menționate. Șefa Executivului a subliniat că inaugurarea acestei clădiri este așteptată de toți, în special de federațiile sportive și artiști.

„În același timp, trebuie să ne asigurăm că există planuri concrete pentru finalizarea și darea în exploatare a „Arenei Naționale” și că va fi utilizată la maxim în beneficiul cetățenilor. Continuăm să discutăm cum au fost gestionate deciziile anterior, dar acum trebuie să mergem înainte și să punem acest obiect în beneficiul cetățenilor”, a menționat prim-ministra Natalia Gavrilița.

Reamintim că anterior, Guvernul Gavrilița a exclus de pe ordinea de zi a ședinței proiectul de hotărâre privind alocarea a 67 milioane de lei pentru „Arena Națională”. Proiectul a fost exclus la inițiativa Nataliei Gavrilița. Prim-ministra a menționat atunci că va înainta un demers pentru a afla acțiunile întreprinse de Procuratura Generală pe marginea dosarului „Arena Națională”.

#Arena Nationala #bani #Chisinau #Ministerul Finantelor

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.