Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Există șanse, dar… Ministrul român de Externe nu vrea să dea un termen privind intrarea în Schengen

06 Nov. 2022, 15:47
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2022, 15:47 // În Lume //  Realitatea.md

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat sâmbătă, 5 noiembrie curent, pentru presa locală, că „există șanse” ca România să fie acceptată în Schengen, însă a evitat să ofere un termen, în contextul în care de votul Olandei, din 8 decembrie, depinde aderarea. „Pot să vă asigur că atât pe partea tehnică, cât și pe partea politică, se avansează în continuare”, a precizat el.

„După cum spunea și domnul președinte Iohannis, există șanse, dar nici eu, nici președintele nu am dat niciodată termene. Nu am spus «Vom intra în spațiul Schengen până la data de…»”, a afirmat Aurescu.

El a precizat că lucra în Ministerul de Externe în 2011, an în care România aștepta intrarea în Schengen pentru că îndeplinea criteriile tehnice, dar acest lucru nu s-a produs, și că știe din experiență că „nu este productiv” să oferi estimări de timp.

„Am putut să constat așteptarea foarte mare care a fost creată la momentul respectiv, pentru un anumit termen de intrare în Spațiul Schengen, care nu s-a întâmplat. Acest lucru nu este productiv. Nu este bine să dai termene atunci când lucrurile nu sunt rezolvate. Nu este bine să supralicitezi. Nu este bine să crești tonul”, a adăugat Bogdan Aurescu.

El a menționat că nu crede că se poate vorbi despre o tragere de timp, în sensul blocării României de către premierul olandez Mark Rutte.

„Cred că în acest moment Olanda nu a luat încă o decizie și cred că există în continuare spațiu pentru demersuri politice, diplomatice, tehnice”, a subliniat Aurescu.

Șeful diplomației române a explicat că cel mai bine este să lucrezi asupra dosarului de aderare „cu argumente inteligente, diplomatice, tehnice, cu toate instrumentele și pe toate canalelele pe care poți să lucrezi”, iar când există un rezultat concret, abia atunci se poate afirma că „există o anumită probabilitate de…”.

„Eu nu vreau să dau astfel de evaluări, nu am făcut niciodată acest lucru și nici nu o să îl fac de acum înainte”, a punctat Aurescu.

Însă ceea ce pot să va asigur este că atât pe partea tehnică, cât și pe partea politică, se avansează în continuare. Până la urmă, decizia este politică, ea se ia în consiliul JAI, unde participă miniștrii de interne. Există un efort diplomatic și politic care se petrece la toate nivelurile.

Demnitarul a precizat că informaţia potrivit căreia premierul român, Nicolae Ciucă, le-a transmis recent europarlamentarilor români să nu supere Olanda a fost una corectă.

„Nu ascund faptul că primul-ministru a adresat această rugăminte mediului politic în general, nu doar europarlamentarilor, arătând că efortul trebuie să fie unul inteligent, cu argumente, diplomatic”, a confirmat Aurescu. „Frustrările și discursurile de tip revendicativ nu sunt productive pentru că ele nu fac altceva decât, eventual, fie să crească miza politică a dezbaterii, fie să creeze adversități care nu sunt necesare în acest moment. Da, a existat un astfel de mesaj și cred că este unul foarte nimerit în acest moment”, a punctat șeful diplomației române.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.