Fostul prim-ministrul al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat că schimbarea regimului de la Chișinău a fost pe agenda Federației Ruse încă de la începutul războiului din țara vecină, odată ce autoritățile de la Moscova și-ar dori să aibă în spatele frontului o zonă controlată de ei, care eventual le-ar permite să avanseze din zona țării noastre în Ucraina.

Totusi, fostul premier, spune că în prezent nu există niciun pericol eminent, nici militar, nici de alt gen, însa, rămân aceste mici piedici cauzate de protestele partidului ȘOR, scrie ProTV.md.

„Nimeni nu își imagina că Ucraina va rezista atât de eroic și va fi practic scutul nostru, este de-a dreptul norocul nostru. Pentru că noi ne-am fi trezit dacă nu în patru, cinci zile, în doua, trei saptămani cu rușii la Chișinău și cu o schimbare brutală a guvernării de la Chișinau. Ei lucrurile nu s-au întamplat așa, planurile de a schimba guvernarea de la Chișinău nu s-au materializat, dar nici nu a dispărut de pe agenda Federației Ruse. Ei ar dori să aibă în spatele frontului o zona controlată, care eventual le-ar permite să avanseze din zona noastra în Ucraina”, a spus Ion Sturza

Totuși, fostul prim-ministru consideră că opinia publică locală, dar și internațională este un pic isterizată în ceea ce privește potențiale destabilizări sau schimbări ale puterii. Acesta menționează că chiar și informația făcută public de către partea ucraineană despre planurile Federației Ruse de destabilizare și o posibilă lovitură de stat nu sunt o surpriză pentru autoritățile de la Chișinău. Odată ce Chișinăul colaborează pe teme de securitate cu SUA, NATO, dar și partenerii din Romania.

„Problemele de securitate sunt cunoscute la Chișinău, sunt sub controlul autorităților și Guvernului în primul rând și nu există un pericol eminent, nici militar, nici de alt gen. Da, micile inconveniente vor fi, inclusiv cauzate de așa numitele proteste a așa numitului partid ȘOR.

Pe de altă parte rușii o fac ca rușii, de la planurile lor mărețe pe hârtie, până la implimentare sunt foarte multe etape, care în cazul Moldovei au intrat în derizoriu, colaborarea lor cu Șor”, a explicat fostul premier.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fost premier #Ion Sturza #protest #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.