Fostul prim-ministrul al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat că schimbarea regimului de la Chișinău a fost pe agenda Federației Ruse încă de la începutul războiului din țara vecină, odată ce autoritățile de la Moscova și-ar dori să aibă în spatele frontului o zonă controlată de ei, care eventual le-ar permite să avanseze din zona țării noastre în Ucraina.

Totusi, fostul premier, spune că în prezent nu există niciun pericol eminent, nici militar, nici de alt gen, însa, rămân aceste mici piedici cauzate de protestele partidului ȘOR, scrie ProTV.md.

„Nimeni nu își imagina că Ucraina va rezista atât de eroic și va fi practic scutul nostru, este de-a dreptul norocul nostru. Pentru că noi ne-am fi trezit dacă nu în patru, cinci zile, în doua, trei saptămani cu rușii la Chișinău și cu o schimbare brutală a guvernării de la Chișinau. Ei lucrurile nu s-au întamplat așa, planurile de a schimba guvernarea de la Chișinău nu s-au materializat, dar nici nu a dispărut de pe agenda Federației Ruse. Ei ar dori să aibă în spatele frontului o zona controlată, care eventual le-ar permite să avanseze din zona noastra în Ucraina”, a spus Ion Sturza

Totuși, fostul prim-ministru consideră că opinia publică locală, dar și internațională este un pic isterizată în ceea ce privește potențiale destabilizări sau schimbări ale puterii. Acesta menționează că chiar și informația făcută public de către partea ucraineană despre planurile Federației Ruse de destabilizare și o posibilă lovitură de stat nu sunt o surpriză pentru autoritățile de la Chișinău. Odată ce Chișinăul colaborează pe teme de securitate cu SUA, NATO, dar și partenerii din Romania.

„Problemele de securitate sunt cunoscute la Chișinău, sunt sub controlul autorităților și Guvernului în primul rând și nu există un pericol eminent, nici militar, nici de alt gen. Da, micile inconveniente vor fi, inclusiv cauzate de așa numitele proteste a așa numitului partid ȘOR.

Pe de altă parte rușii o fac ca rușii, de la planurile lor mărețe pe hârtie, până la implimentare sunt foarte multe etape, care în cazul Moldovei au intrat în derizoriu, colaborarea lor cu Șor”, a explicat fostul premier.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fost premier #Ion Sturza #protest #Rusia

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro, scrie BANI.MD.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.