Locotenentul Mihai Dragu, locotenent, doctorand, specialist în drone, a explicat în studioul Antena 3 CNN cum zboară și cum ajung să cadă pe teritoriul românesc aparatele fără pilot trimise de Federația Rusă asupra porturilor ucrainene la Dunăre.

El a venit cu o dronă similară celei pe care o folosesc rușii, dar mai redusă ca dimensiuni și care poate fi folosită de către civili.

„Dacă ar avea explozibil la bord, s-ar numi ‘loitering munition’, adică muniție care are capacitatea de a sta în aer timp de 12, 14 sau 16 ore și să acționeze când este comandată pe pilot automat.

Utilizarea lor presupune o programare pe computer. Am adus computerul, dacă vreți să vă arăt cum se programează drona.

Pe pilot automat, fără să introducem nicio comandă, ea își stabilește un traseu aproape de sol, ca să nu o intercepteze radarul. În apropierea țintei, se prăbușește cu o manevră bruscă și e foarte greu de interceptat din cauza asta. După cum se observă, drona este făcută din materiale compozite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anvergura unei drode Shahed este în jur de 2,5 metri. Aceasta are undeva la un metru. Practic este de două ori și jumătate mai mare (drona folosită de ruși, n.r.) Asta nu înseamnă că (drona Shahed) este de două ori jumătate mai grea, ci mult mai grea, pentru că masa crește cu puterea a 3-a dimensiunii celei mai mari.

Contează că această dronă este complet similară și, observați, după ce am activat autopilotul drona își ține singură echilibrul și dacă dau niște puncte de control, niște puncte de traseu pe computer, drona literalmente merge ca pe șine, urmărind nivelul terenului într-o configurație minimalistă. Nu are fuzelaj, nu are ampenaj. Se numește ‘lifting body’ de tip aripă delta wing, adică portanța este generată de întreaga suprafață.

#drone #Rom\nia

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.