Președintele Republicii Moldova se bucură de un suport extern fără precedent, însă Guvernul nu reușește să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor. Opinia aparține expertului IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță, potrivit căruia acțiunile Executivului știrbesc din imaginea șefului statului. Și comentatorul politic Ion Tăbârță spune că echipa guvernamentală ar trebui să renunțe la retorica electorală și să livreze rezultate pentru cetățeni, informează ipn.md.

Potrivit legii bugetului de stat pentru anul 2023, peste 5,5 miliarde de lei sunt granturi oferite de partenerii externi ai Republicii Moldova. Expertul economic Veaceslav Ioniță spune că banii sunt oferiți cetățenilor grație imaginii impecabile pe care o are președintele Maia Sandu pe plan extern. Guvernul nu oferă randament pe măsura eforturilor depuse de șeful statului, spune Veaceslav Ioniță.

„Dacă ne uităm la suportul financiar extern, toate intrările de granturi și împrumuturi sunt strâns legate de călătoriile președintelui țării. Avem un suport politic fără precedent pentru președinte, pentru că deputații și Guvernul au fost anonimi, cu tot respectul. Suportul vine mai mult pentru depășirea crizei energetice, iar Guvernul nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Președintele este motorul, însă mașina a rămas în urma motorului. Eforturile președintelui au dus la ceva, dar la capitolul Guvern nu avem nimic. Cred că există sabotaj în interiorul ministerelor, nu la nivel de miniștri, dar mai jos. Multă lume gândește că decât să facă ceva și ulterior s-o pățească, mai bine nu face nimic. Guvernul trage imaginea președintelui în jos”, a spus Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

Și comentatorul politic Ion Tăbârță spune că anul 2022 a fost marcat de o activitate mai puțin prodigioasă a Cabinetului de miniștri. Potrivit expertului, guvernarea ar trebui să atragă în echipă persoane profesioniste, făcând abstracție de apartenența politică a acestora

„Actualul Guvern putea face mai mult. Da, avem cauze obiective externe, însă au fost probleme și în competența actului de guvernare. Guvernarea trebuie să realizeze că e nevoie să iasă din retorica electorală pe care a avut-o în anul 2021. Chiar și în condiții complicate, este timpul să înceapă a livra rezultate pentru cetățeni. PAS de la bun început și-a îngustat potențialul de cadre. Ei au mers doar pe echipa lor, dar este o echipă neexperimentată, cred că puteau coopta chiar și de la Platforma DA persoane. PAS a mers pe experți din societatea civilă, dar a fi un bun expert nu este echivalent cu a fi un bun ministru sau funcționar de stat”, a spus comentatorul politic, Ion Tăbârță.

Guvernul condus de Natalia Gavrilița a fost învestit la 6 august 2021 cu voturile deputaților PAS. Primul care a plecat din echipa guvernamentală a fost vicepremierul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski. Ulterior, și-au dat demisia ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu și ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #cetățeni #experti #Guvern #Ion Tăbârță

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.