Ponderea populației care trăiește sub rata sărăciei absolute a crescut de la 25 la 31 la sută anul trecut, pentru că și acest indicator sub care se calculează această rată a sărăciei absolute a crescut în anul trecut de la 2.300 la 2.900 de lei. Datele au fost oferite de expertul Stat Madan, director al programului „Mediu de afaceri și întreprinderi mici și mijlocii” de la Expert-Grup, într-un interviu pentru Vocea Basarabiei. El prognozează că creșterea de prețuri se va atenua abia spre a doua jumătate a anului, iar spre sfârșitul lui 2023 lucrurile vor reveni la o nouă normalitate

„Inflația este măsurată de Biroul Național de Statistică prin intermediul indicelui prețului de consum. Se ia un coș de consum mediu al unui moldovean și în funcție de cum evoluează prețurile din acel coș și care este structura cheltuielilor avem acest indicator – creștere generală a prețurilor, pentru că, până la urmă, inflația asta înseamnă – creșterea generală a prețurilor. Da, în Republica Moldova în anul 2022, într-adevăr, inflația medie a fost de aproape 30 la sută și a lovit substanțial în puterea de cumpărare a populației. Drept dovadă, spre exemplu, ponderea populației care trăiește sub rata sărăciei absolute a crescut de la 25 la 31 la sută anul trecut, pentru că și acest indicator sub care se calculează această rată a sărăciei absolute a crescut în anul trecut de la 2.300 la 2.900 de lei”.

Deci, inflația chiar a făcut ravagii asupra puterii de cumpărare a populație și „cumva nu putem să nu înțelegem nemulțumirea și durerea multor oameni, pentru că, într-adevăr, are inflația această proprietate de a ne lovi la buzunar la modul direct”, spune expertul.

„Acum, vorbind despre cauzele inflației, Republica Moldova ca și structură este o economie mică deschisă, de noi multe lucruri nu prea depind. Atunci când avem creșterea prețurilor la resursele energetice, atunci când avem creșterea prețurilor la produsele alimentare la nivel internațional, noi nu avem decât să ne adaptăm acestei situații, dar nicidecum să o influențăm, pentru că cum poți să controlezi prețul de import? Sigur, putem să punem un plafon de preț, spre exemplu, dar atunci vom avea deficit pe piață, pentru că nimeni nu va dori să lucreze pe această piață și este evident că ceea ce avem noi de făcut nu putem decât să încercăm să ne adaptăm acestei situații, pentru că dacă să vorbim foarte punctual despre Republica Moldova, am avut această creștere a prețurilor la produsele alimentare inițial și până la invazia rusă în Ucraina”.

Și aici Stat Madan a spus un lucru foarte important, pentru că, „dacă în medie un cetățean din Uniunea Europeană cheltuie pentru produsele alimentare cam 15 la sută din toată structura cheltuielilor de consum, în Republica Moldova această pondere este de aproape 3 ori mai mare, în jur de 43 la sută”.

„Evident că atunci când au crescut prețurile la produsele alimentare, coșul alimentar al unui moldovean a fost mult mai afectat, pentru că noi cheltuim mai mult în structura cheltuielilor anume pentru produse alimentare. Același lucru este și în cazul utilităților, de fapt, un alt mare factor a ținut de scumpirea resurselor energetice, or și în acest caz să ne gândim iarăși ce putem face. Republica Moldova este o țară care nu are aceste resurse energetice, ca să le poată produce, deci le importăm în proporție de sută la sută și în cazul gazelor naturale la fel sută la sută. Și atunci, iarăși este o situație pe piață la care trebuie să încercăm să ne adaptăm. Deci a fost și acel sistem de compensații care a fost, într-un fel, ceva unicat în această regiune, pentru că guvernul a încercat să-l facă cumva mai echitabil și mărimea compensației să fie în funcție de nevoia omului, dar creșterea generală a prețurilor iarăși nu putea fi oprită”.

Un alt factor important ține de război și aici inflația a fost afectată în Moldova din două motive: pe de o parte, din toate statele din regiune, Moldova era cea mai legată în termeni de exporturi și importuri de aceste țări – Rusia, Ucraina, Belarus – până la război, cam 13 la sută din exporturi și peste o pătrime din importuri veneau din aceste țări.

În special în cazul produselor alimentare, spre exemplu, veneau foarte multe produse ucrainene care erau mai ieftine și atunci când a venit războiul a trebuit să înlocuim aceste produse cu alte produse și să găsim alți furnizori și, evident, și aceasta a dus la o creștere a prețurilor, iar un alt motiv ține de logistică, pentru că cele mai multe importuri pe care le făcea Republica Moldova se făceau prin portul Odesa, care era pentru noi un nod logistic foarte important.

„Acum a venit războiul, nu am mai avut acces la port și a trebuit să schimbăm rutele comerciale. Sigur că schimbarea acestor rute a făcut iarăși ca și costurile de transport și logistică să crească foarte mult și evident că, până la urmă, aceste costuri se transmit în costul final pe care îl plătim noi cu toții la un produs sau altul. Și un alt aspect ține de faptul că, spuneam la început, Republica Moldova este o economie mică, deschisă, deci avem o piață mică și, în general, pentru țări care sunt o piață mică marii furnizori de bunuri și servicii lucrează cu stocuri minime pe această piață și atunci noi resimțim mai repede decât alte state acest șoc al creșterii prețurilor. Și, apropo, dacă o să ne uităm la statele din Uniunea Europeană unde au crescut cel mai mult prețurile, o să vedem că sunt statele baltice, care iarăși sunt niște piețe mici, cum este și cea a Republicii Moldova și care la fel depind mult de resursele energetice. Deci, cam aceștia ar fi factorii care au făcut ca, din păcate, inflația să urce în sus foarte mult pe parcursul anului trecut. Anul acesta, lucrurile revin cât de cât la normal, dar iarăși avem inflație mai mică, dar în continuare avem această creștere de prețuri care se va atenua abia spre a doua jumătate a anului și spre sfârșitul anului lucrurile vor reveni cât de cât la o nouă normalitate”.