Conducerea de la Tiraspol este interesată de stabilitate și menținerea statutului actual al regiunii separatiste din Republica Moldova, consideră analistul Vladimir Socor. Declarația a fost făcută în studioul RLIVE TV, expertul internațional menționând că Sheriff, compania care de facto administrează teritoriul din stânga Nistrului, are interesul să îi meargă afacerile și „nu vrea neapărat să îndeplinească ordinele politice Rusiei”.

Socor a făcut referire și la faptul că 70% din comerțul exterior al zone se face cu țările din Uniunea Europeană, iar fizic și geografic exporturile trec prin teritoriul controlat constituțional. Totodată, în opinia sa, actualul lider transnistrean Vadim Krasnoselski este omul Sheriffului, nu al Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„A fost toată viață omului Sheriffului. (…) Sheriff are interes în continuarea situației existente. Nu vrea să fie implicat în război. Are interesul să aibă relații constructive cu Ucraina. Ați observat că autoritățile din Tiraspol nu au susținut războiul Rusiei contra Ucrainei, nu au vorbit despre faptul că aparțin lumii ruse, nu au zis că ucrainenii sunt neonaziști. Sunt în contact permanent cu Kievul”, a declarat expertul în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu.

Potrivit lui Socov, însă, retorica liderilor de la Tiraspol se va schimba dacă armata rusă se va apropia de Transnistria. În această situație, regiunea ar putea fi impusă, „vrând nevrând să îndeplinească ordinele Rusiei”, susține analistul.

„Ei vor să rămână separați de Chișinău, dar nu am luat deloc în serios deciziile congresului de la Tiraspol. Nu s-au adresat numai Moscovei. Este o noutate extraordinară de la Tiraspol. Este o schimbare spectaculoasă în retorica Tiraspolului, care arată că nu vor să depindă numai de Rusia.

Cred că nu au întrebat Kremlinul. Sunt sigur, Kremlinul nu a dorit așa ceva. Din contra, ciorna inițială a fost ceva mai dură și cineva, cred că anume Kremlinul, a intervenit să o facă mai blândă și să multiplice direcțiile. Pentru prima dată, Tiraspolul se adresează în mod public către UE, către SUA, către Parlamentul european. Am glumit spunând că mai lipsea să se adreseze NATO”, a spus Socor.

Analistul a mai precizat că rolul de „destabilizator” a trecut la liderii de la Comrat, care vizitează frecvent Moscova. În opinia, regiunea de la sudul țării, prin intermediul lui Ilan Șor, are „sarcina de a destabiliza Republica Moldova din interior”. În același timp, Socor estimează că Moscova vrea să adune la aceeași masă partidele pro-ruse din Moldova, pentru a identifica un candidat comun, pe care Kremlinul îl va susține la prezidențiale.

Vladimir Socor: Marea sursă de destabilizare a Moldovei nu este Transnistria. A devenit conducerea Găgăuziei

#afaceri #analist #Sheriff #Transnistria #Vladimir Socor

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.