Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Expert moldovean, la RFI, avertizează că anul 2024 nu va fi unul ușor: Deschiderea negocierilor – o muncă enormă

05 Ian. 2024, 19:41
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
05 Ian. 2024, 19:41 // Politica //  Elena Putregai

Republica Moldova intră într-un nou an electoral. Vorbim despre alegerile prezidențiale din toamna viitoare. Până atunci, însă, autoritățile, experții naționali, societatea civilă trebuie să muncească pentru a realiza legislația și standardele Uniunii Europene în toate cele 35 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană. „Anul 2024 cu siguranță nu va fi unul ușor. Chiar dacă Consiliul European a anunțat demararea negocierile de aderare cu R.Moldova, acest lucru înseamnă o muncă enormă de acum încolo. Trebuie să produci schimbări reale, nu sunt suficiente politicile aprobate de autorități”, spune la RFI, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău, Vadim Pistrinciuc.

„Trebuie și suntem foarte recunoscători diplomației noastre, însă nemijlocit procesul de negocieri nu are cum să-l conducă sau să-l facă în totalitate diplomația. Îl vor face specialiștii din toate domeniile. Am văzut că s-au anunțat grupurile de lucru, peste 30 sunt deja pentru fiecare compartiment, capitol de negociere. Însă, din punct de vedere birocratic, este o muncă enormă, care va necesita în mod imperativ aducerea de oameni noi sau de oameni care pricep și pot să gestioneze acest flux enorm de procese, proceduri birocratice, de elaborare a legislației, rapoarte”, susține expertul Vadim Pistrinciuc.

Potrivit directorulului executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău, astăzi suntem în mijlocul unei crize a administrației publice. „Sunt puțini oameni. Sunt puțini oameni care pot să gestioneze astfel de procese. De aceea, cu siguranță, atenția Guvernului trebuie să fie țintită asupra creării unui mecanism, de fapt ca acest proces să fie unul eficient și nu unul obișnuit în contextul R.Moldova. Probabil că vor trebui create și anumite grupuri, instituții temporare care să asigure tot procesul de negocieri. Cel mai important pentru noi, care să asigure implementarea acestor negocieri. Nu este glumă, nimic nu se va da gratuit”, atenționează Vadim Pistrinciuc.

Totodată, expertul moldovean precizează că trebuie să produci schimbări reale, nu sunt suficiente politicile aprobate de autorități. De la justiție, care este primul capitol de negocieri, până la mediu, iar aceste schimbări depind de toți.

„Schimbările, legile, politicile care vor fi aprobate în procesul de negocieri, trebuie să fie realizate. Nu există niciun fel de scuze sau nu vor exista posibilități de a ignora unele aspecte. Nu doar legi și politici bune, dar ele vor trebui realizate. Ceea ce trebuie să facem foarte mult, să înțelegem că mișcarea noastră către Uniunea Europeană nu constă doar din evenimente simbolice și doar din elaborarea unor politici, votarea lor în Parlament. Nu. Este o muncă foarte, foarte dificilă pentru că trebuie să produci schimbări reale. De la justiție, care este primul capitol de negocieri, până la mediu. Aceste schimbări depind de toți. Este adevărat că nu depind doar de cineva anume, doar de un factor politic. Depind și de societate, administrație publică locală, ONG-uri și altele. Guvernul trebuie să lucreze și mai mult la consolidarea parteneriatelor interne. Diferiți actori interni. De dorit să fie și un dialog politic pro-european mai larg în R.Moldova, la nivel de Parlament, de Guvern. Acest proces este mult mai complex și îndelungat decât un simplu ciclu electoral din R.Moldova”, continuă directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău.

Dacă ar fi să vorbim despre zece pași până la aderarea la Uniunea Europeană, R.Moldova a parcurs șase deja. În martie 2022, țara noastră a transmis cererea de aderare la Consiliul Uniunii Europene, iar în aprilie, în același an, a primit Chestionarul cu privire la cererea de aderare la UE. Ulterior, răspunsurile la Chestionar (partea I și II) au fost transmise Comisiei Europene, iar în baza acestor răspunsuri, Comisia a elaborat o opinie și a transmis-o Consiliului pentru decizie. Statele membre ale Uniunii Europene au decis unanim de a oferi statutul de țară candidat R.Moldova, în iunie 2022. Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare pentru R.Moldova.

Următorii patru pași – în timpul negocierilor, R.Moldova țara va realiza legislația și standardele UE în toate cele 35 de capitole de negociere. După ce negocierile cu toate statele membre UE sunt încheiate, Comisia emite o Opinie privind gradul de pregătire să devenim membri. În baza Opiniei, statele membre decid unanim să încheie negocierile. Parlamentul European oferă acordul său. Toate statele membre și țara candidat semnează și ratifică Tratatul de Aderare. Țara devine membru al UE.

Și pentru că anul 2024 este unul electoral în R.Moldova, trebuie să ne așteptăm la campanii hibrid de dezinformare, de destabilizare, campanii care vor promova corupția politică, spune expertul de la Chișinău.

„Ceea ce am văzut anul trecut, dar și în ceilalți ani, Rusia folosește în mod evident rețelele sociale, influenceri, presă, pentru a intoxica spațiul mediatic, pentru a distruge caracterul politic al oricărui politician din R.Moldova. Noi avem alegeri prezidențiale și asta înseamnă că atacurile hibride asupra R.Moldova se vor intensifica. Nu trebuie să ne așteptăm că va fi o perioadă de liniște. După sărbători vom vedea multe falsuri, campanii de dezinformare, ținta evident va fi președinta Maia Sandu, partidul său și Guvernul. Dar nu doar. În general, cred că va fi atacată ideea europeană, ideea de mișcare spre civilizație, ideea de democrație europeană. Asta deranjează cel mai mult Federația Rusă și pe Putin”, conchide la RFI, expertul moldovean, Vadim Pistrinciuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!