Expert român, despre cum poate fi îngenuncheată Rusia

Războiul din Ucraina a intrat în al treilea an, iar pacea nu pare deloc aproape, chiar și după Summitul din Elveția, de pe 15-16 iunie. Analistul politic Cristian Pîrvulescu explică când și cum s-ar putea ajunge la pace, dar și de ce e nevoie de timp ca sancțiunile împotriva Rusiei să își facă efectul.

Summitul global pentru pace din Elveția a încheiat o săptămână cu o mulțime de vești bune pentru ucraineni. Astfel, Ucraina a semnat la summitul G7 acorduri de securitate cu Statele Unite ale Americii și cu Japonia, iar în plus a obținut un credit de 50 de miliarde de dolari. Acesta va fi garantat de activele înghețate ale Rusiei. Și asta nu e tot. Uniunea Europeană a stabilit că negocierile de aderare cu Ucraina vor începe oficial pe 25 iunie, lucru valabil și pentru Republica Moldova. În plus, NATO a decis să înființeze o misiune specială de coordonare a ajutorului militar ce va fi destinat Ucrainei. Acestă misiune va avea comandament central în Germania, dar țările din estul Europei vor avea rolul unor adevărate noduri logistice, relatează adevarul.ro.

În opinia expertului, deocamdată, sancțiunile la care este supusă Federația Rusă nu dau roade și a explicat și de ce. Cristian Pîrvulescu subliniază însă, că pe termen lung aceste sancțiuni vor șubrezi poziția Rusiei.

„E vorba despre noi sancțiuni care vor afecta și mai mult capacitatea Rusiei de a purta acest război, dar este o chestiune doar pe termen lung. Sancțiunile nu-și ating obiectivul imediat, după cum știți”, adaugă el.

Astfel, pacea va fi obținută mai devreme sau mai târziu, însă nu atât prin victorii decisive ale ucrainenilor pe front, pentru care nu există niciun fel de garanții, ci mai degrabă în momentul în care Rusia va fi îngenuncheată de sancțiunile Occidentului. Iar rușii au mai trecut o dată prin asta. În 1990, când fosta Uniune Sovietică s-a prăbușit, a contat enorm uzura și problemele provocate de războiul devastator din Afganistan, care i-a afectat din plin pe sovietici.

„Rusia n-a fost afectată într-un mod în care situația ei să fie schimbată. Dar vă întreb așa, au reușit sancțiunile americane împotriva Cubei? N-au reușit nici până astăzi, dar regimul cubanez a supus populația Cubei la situații incredibile, este o sărăcie de nedescris acolo. Deci, au reușit sancțiunile occidentale împotriva Iranului? Dacă discutăm despre schimbarea regimului, nu. Dacă discutăm, însă, despre capacitatea regimului de a-și atinge obiectivele politice și militare, putem spune că da”, mai spune Cristian Pîrvulescu.

El mai arată că Federația Rusă era deja pregătită pentru aceste sancțiuni, iar din acest motiv ele își efectul mai greu. De altfel, potrivit Băncii Mondiale și a FMI, economia Federației Ruse a crescut în 2023 și este de așteptat să crească și în 2024. Prețul e însă unul mare. Bugetul pentru înarmare și război a fost suplimentat, iar aproape tot profitul obținut de Moscova este direcționat aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Occident #sanctiuni #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.