Trendul european de îmbătrânire a populației este resimțit tot mai mult în Republica Moldova. Astăzi, unul din patru cetățeni are peste 60 de ani, iar prognozele Guvernului arată că în anul 2040, fiecare al treilea cetățean, va fi cel puțin sexagenar.

Tema îmbătrânirii Republicii Moldova a fost subiectul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV cu participarea demografului Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice, și a Alionei Cristei, analistă de Programe Populație și Dezvoltare UNFPA Moldova.

„Toate statele dezvoltate sunt într-un ritm alert de îmbătrânire demografică, diferența este că Republica Moldova a îmbătrânit înainte de a devenit dezvoltată. În Moldova noi am îmbătrânit într-un timp record. Aceasta este mare diferență a realităților pe care le avem. State europene ca Marea Britanie au îmbătrânit în 150 de ani, iar noi în 40 de ani. Asta demonstrează că noile democrații trec printr-un proces de îmbătrânire mult mai rapid în comparație cu cele care au startat cu câteva decenii mai înainte”, spune demograful Valeriu Sainsus.

Potrivit lui Sainsus, deja în unele raioane din nordul țării, precum Soroca, Dondușeni, Ocnița sau Briceni, patru din zece locuitori au peste 60 de ani. Situația este mai optimistă în centrul țării unde doar doi din zece locuitori au peste 60 de ani, iar în sud cifra este și mai mică.

Aliona Cristei, analistă de Programe Populație si Dezvoltare UNFPA Moldova, spune că dincolo de creșterea speranței de viață și îmbunățirea condițiilor de trai, factorul migratoriu este cel care determină cel mai mult procesul de îmbătrânire a populației din Republica Moldova.

„Tendința de emigrare este destul de mare și în special în rândul populației tinere și reproductive. Dacă avem într-o localitate un grup de 15 la sută care intenționează să plece din țară, atunci tinerii reprezintă 30 la sută din acești cetățeni. Majoritatea celor tineri cu potențial de reproducere fie emigrează, fie își amână prima naștere care duce la reducerea numărului de copii într-o familie până la maximum doi, chiar dacă oamenii afirmă că își doresc mai mulți copii”, a explicat Aliona Cristei.

În Republica Moldova, la începutul anului 2023, fiecare al patrulea locuitor din țară avea peste 60 de ani. Șase din zece sexagenari sunt femei, iar unul din zece cetățeni în vârstă are mai mult de 80 de ani. Demografii atestă o dublare a ritmului de îmbătrânirea populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă în ultimele două decenii, procesul de îmbătrânire a populației era de 0,3 ani în an, atunci în ultimii doi ani acesta a ajuns la 0,6 ani. Calculele arată că anul acesta vârsta medie a moldovenilor va ajunge la 41,5, față de 40,5 ani cât a fost înregistrată anul trecut.

#imbatranire #Moldova #statistica ingrijoratoare

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.