Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Expert: Spre deosebire de statele europene, Republica Moldova a îmbătrânit înainte de a deveni dezvoltată

28 Iun. 2024, 09:03
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
28 Iun. 2024, 09:03 // Actualitate //  Realitatea.md

Trendul european de îmbătrânire a populației este resimțit tot mai mult în Republica Moldova. Astăzi, unul din patru cetățeni are peste 60 de ani, iar prognozele Guvernului arată că în anul 2040, fiecare al treilea cetățean, va fi cel puțin sexagenar.

Tema îmbătrânirii Republicii Moldova a fost subiectul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV cu participarea demografului Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice, și a Alionei Cristei, analistă de Programe Populație și Dezvoltare UNFPA Moldova.

„Toate statele dezvoltate sunt într-un ritm alert de îmbătrânire demografică, diferența este că Republica Moldova a îmbătrânit înainte de a devenit dezvoltată. În Moldova noi am îmbătrânit într-un timp record. Aceasta este mare diferență a realităților pe care le avem. State europene ca Marea Britanie au îmbătrânit în 150 de ani, iar noi în 40 de ani. Asta  demonstrează că noile democrații trec printr-un proces de îmbătrânire mult mai rapid în comparație cu cele care au startat cu câteva decenii mai înainte”, spune demograful Valeriu Sainsus.

Potrivit lui Sainsus, deja în unele raioane din nordul țării, precum Soroca, Dondușeni, Ocnița sau Briceni, patru din zece locuitori au peste 60 de ani. Situația este mai optimistă în centrul țării unde doar doi din zece locuitori au peste 60 de ani, iar în sud cifra este și mai mică.

Aliona Cristei, analistă de Programe Populație si Dezvoltare UNFPA Moldova, spune că dincolo de creșterea speranței de viață și îmbunățirea condițiilor de trai, factorul migratoriu este cel care determină cel mai mult procesul de îmbătrânire a populației din Republica Moldova.

„Tendința de emigrare este destul de mare și în special în rândul populației tinere și reproductive. Dacă avem într-o localitate un grup de 15 la sută care intenționează să plece din țară, atunci tinerii reprezintă 30 la sută din acești cetățeni. Majoritatea celor tineri cu potențial de reproducere fie emigrează, fie își amână prima naștere care duce la reducerea numărului de copii într-o familie până la maximum doi, chiar dacă oamenii afirmă că își doresc mai mulți copii”, a explicat Aliona Cristei.

În Republica Moldova, la începutul anului 2023, fiecare al patrulea locuitor din țară avea peste 60 de ani. Șase din zece sexagenari sunt femei, iar unul din zece cetățeni în vârstă are mai mult de 80 de ani. Demografii atestă o dublare a ritmului de îmbătrânirea populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă în ultimele două decenii, procesul de îmbătrânire a populației era de 0,3 ani în an, atunci în ultimii doi ani acesta a ajuns la 0,6 ani. Calculele arată că anul acesta vârsta medie a moldovenilor va ajunge la 41,5, față de 40,5 ani cât a fost înregistrată anul trecut.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:25 // Slider //  Ana Panaguța

La 85 de ani de la începutul Holocaustului în Basarabia, memoria evreilor persecutați și uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este readusă în spațiul public al Bălțiului. În centrul municipiului a fost inaugurat „Pragul de poticnire”, un memorial amplasat într-un loc legat direct de tragedia comunității evreiești locale, care, înainte de război, reprezenta o parte importantă a vieții orașului, transmite nordnews.md.

„Timp de generații, comunitatea evreiască a fost o parte integrantă a vieții orașului. Aici au funcționat sinagogi, școli, biblioteci și instituții culturale. Evreii au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului Bălți”, a declarat Marina Anukov, șefa reprezentanței „Nativ” a Centrului Cultural Israelian în Republica Moldova.

În 1930, în Bălți locuiau peste 14 mii de evrei. Un deceniu mai târziu, comunitatea avea să fie lovită de Holocaust. Potrivit Centrului Mondial de Comemorare a Holocaustului „Yad Vashem”, în iulie 1941, 44 de evrei, printre care membri ai Comitetului Evreiesc, au fost scoși din subsolul fostei Bănci Moldova și duși la periferia orașului pentru a fi executați. Un singur om a supraviețuit. Noul memorial a fost amplasat în apropierea fostei bănci, pe strada Ștefan cel Mare 50.

„Pietrele de poticnire sunt menite să comemoreze persoanele care au fost discriminate și ucise pentru că erau evrei. Și sunt menite să fie unul dintre primele semne publice care recunosc faptul că populația evreiască a fost, de asemenea, persecutată aici, în Bălți”, a declarat Achilles Arvedt, secretar-cancelar al Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

În aceeași zi, memoria comunității evreiești a fost readusă în atenție și într-un alt loc al municipiului. La cimitirul evreiesc de pe strada Miron Costin a fost inaugurat gardul restaurat. Proiectul, în valoare de 60 de mii de euro, a permis refacerea a 750 de metri de împrejmuire.

„În ceea ce privește cimitirul nostru, există de mult timp dorința de a-l împrejmui complet cu un gard. Deși actele de vandalism sunt rare, ca în orice cimitir, tot trebuie împrejmuit, și împrejmuit corespunzător. Ultima dată când s-a făcut asta, cred, a fost acum aproximativ 40 de ani”, a declarat Isaac Golberg, președintele comunității evreiești din Bălți.

Lucrările au fost finalizate în decembrie 2025, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și al municipalității Bălți, care a asigurat 10% din costul proiectului. Comunitatea evreiască își propune să continue amenajarea cimitirului prin pavarea aleii centrale și instalarea unui sistem de iluminat alimentat cu energie solară. Dincolo de conservarea locului, autoritățile locale vorbesc despre păstrarea memoriei oamenilor care au făcut parte din istoria municipiului.

„Cum am spus, aici sunt înmormântate mai multe persoane care sunt celebre mult dincolo de granițele Moldovei. Pe pietrele funerare nu sunt doar nume. În spatele fiecărui nume se află o poveste, destinele oamenilor care au construit orașul nostru, de care suntem mândri și ne amintim de ei pentru că aceasta a fost contribuția lor”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Inițiativa instalării memorialului a fost prezentată Fundației Konrad Adenauer în 2025, în cadrul unui program care include activități de cercetare și educație privind istoria Holocaustului.

„Această idee a apărut grație comunității evreiești din Republica Moldova, care s-a adresat pentru sprijin în cadrul programului de comemorare dedicat celor 85 de ani de la începutul Holocaustului în Republica Moldova și de la înființarea ghetoului de la Chișinău”, a declarat Snejana Serebrian, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Holocaustul a distrus o mare parte a comunității evreiești din Bălți. În septembrie 1941, aproximativ nouă mii de evrei aflați în lagărele de la Răuțel, Rîșcani și Limbenii Noi au fost transferați la Mărculești. Aproximativ trei mii dintre ei erau evrei din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!