Trendul european de îmbătrânire a populației este resimțit tot mai mult în Republica Moldova. Astăzi, unul din patru cetățeni are peste 60 de ani, iar prognozele Guvernului arată că în anul 2040, fiecare al treilea cetățean, va fi cel puțin sexagenar.

Tema îmbătrânirii Republicii Moldova a fost subiectul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV cu participarea demografului Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice, și a Alionei Cristei, analistă de Programe Populație și Dezvoltare UNFPA Moldova.

„Toate statele dezvoltate sunt într-un ritm alert de îmbătrânire demografică, diferența este că Republica Moldova a îmbătrânit înainte de a devenit dezvoltată. În Moldova noi am îmbătrânit într-un timp record. Aceasta este mare diferență a realităților pe care le avem. State europene ca Marea Britanie au îmbătrânit în 150 de ani, iar noi în 40 de ani. Asta demonstrează că noile democrații trec printr-un proces de îmbătrânire mult mai rapid în comparație cu cele care au startat cu câteva decenii mai înainte”, spune demograful Valeriu Sainsus.

Potrivit lui Sainsus, deja în unele raioane din nordul țării, precum Soroca, Dondușeni, Ocnița sau Briceni, patru din zece locuitori au peste 60 de ani. Situația este mai optimistă în centrul țării unde doar doi din zece locuitori au peste 60 de ani, iar în sud cifra este și mai mică.

Aliona Cristei, analistă de Programe Populație si Dezvoltare UNFPA Moldova, spune că dincolo de creșterea speranței de viață și îmbunățirea condițiilor de trai, factorul migratoriu este cel care determină cel mai mult procesul de îmbătrânire a populației din Republica Moldova.

„Tendința de emigrare este destul de mare și în special în rândul populației tinere și reproductive. Dacă avem într-o localitate un grup de 15 la sută care intenționează să plece din țară, atunci tinerii reprezintă 30 la sută din acești cetățeni. Majoritatea celor tineri cu potențial de reproducere fie emigrează, fie își amână prima naștere care duce la reducerea numărului de copii într-o familie până la maximum doi, chiar dacă oamenii afirmă că își doresc mai mulți copii”, a explicat Aliona Cristei.

În Republica Moldova, la începutul anului 2023, fiecare al patrulea locuitor din țară avea peste 60 de ani. Șase din zece sexagenari sunt femei, iar unul din zece cetățeni în vârstă are mai mult de 80 de ani. Demografii atestă o dublare a ritmului de îmbătrânirea populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă în ultimele două decenii, procesul de îmbătrânire a populației era de 0,3 ani în an, atunci în ultimii doi ani acesta a ajuns la 0,6 ani. Calculele arată că anul acesta vârsta medie a moldovenilor va ajunge la 41,5, față de 40,5 ani cât a fost înregistrată anul trecut.

#statistica ingrijoratoare #imbatranire #Moldova

Miniștrii de externe ai UE au respins solicitările inițiate de Spania, Irlanda și Slovenia de a pune capăt acordurilor comerciale preferențiale cu Israelul, în contextul acuzațiilor de crime de război, evidențiind divergențele persistente din cadrul blocului cu privire la Orientul Mijlociu, transmite mediafax.ro.

Totuși, șefa diplomației UE, Kaja Kallas a precizat că vor avea loc discuții suplimentare, inclusiv examinarea unei propuneri a Franței și Suediei de a impune tarife vamale asupra mărfurilor provenite din așezările israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, potrivit Euronews.

„Nu putem pierde din vedere Gaza și Cisiordania”, le-a spus Kallas jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă.

Înaintea reuniunii de marți de la Luxemburg, guvernele Spaniei, Irlandei și Sloveniei au făcut apel la UE să „își asume responsabilitatea morală și politică și să apere valorile fundamentale care stau la baza proiectului european încă de la înființarea sa”.

Guvernele trag un semnal de alarmă cu privire la situația din Gaza și Cisiordania, în contextul actelor de agresiune continuate de Israel.

„Condițiile din Gaza sunt insuportabile, marcate de încălcări continue ale acordului de încetare a focului și de intrarea clar insuficientă a ajutorului umanitar în Fâșie”, se menționează în scrisoarea adresată lui Kallas.

„Situația din Cisiordania se deteriorează rapid, cu o escaladare a violenței împotriva palestinienilor: coloniștii radicali acționează în impunitate”, se adaugă în scrisoare, referindu-se la ceea ce a fost descris ca „decese intolerabile” ale palestinienilor.

Kallas a afirmat că propunerile nu beneficiază de un sprijin suficient din partea statelor membre, pozițiile acestora rămânând neschimbate în ceea ce privește susținerea unei suspendări totale sau parțiale a Acordului de asociere UE-Israel.

Ar fi nevoie de sprijinul unanim ale statelor UE pentru o suspendare totală a acordului

O suspendare totală ar necesita sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre, în timp ce o suspendare parțială ar necesita o majoritate calificată, reprezentând cel puțin 55 % din statele membre și 65 % din populația UE.

Rezultatul era de așteptat, întrucât se preconiza că mai multe state membre importante, printre care Germania și Italia, nu vor susține astfel de măsuri.

Germania a criticat campania militară a Israelului în Gaza și Cisiordania

În același timp, o serie de țări din UE, inclusiv Germania, au criticat continuarea campaniei militare a Israelului în regiune, precum și recentele evoluții legislative din Knesset, parlamentul unicameral al Israelului.

Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a declarat că acesta și-a „exprimat profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din teritoriile palestiniene” din ultimele zile.

„Nu trebuie să existe o anexare parțială de facto a Cisiordaniei”, a spus purtătorul de cuvânt, citându-l pe Merz, care i-a transmis acest mesaj prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu în timpul unei convorbiri telefonice.

Kallas a declarat că va înainta propunerea Suediei și Franței privind produsele provenite din colonii comisarului UE pentru comerț, Maroš Šefčovič, în zilele următoare, pe motiv că așezările nu intră în sfera de aplicare a Acordului de asociere.