Parteneriatul pentru Securitate și Apărare semnat recent la Bruxelles reprezintă un angajament politic al Uniunii Europene de susținere a Republicii Moldova. O spune directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogâldea, notează ipn.md.

„Acest parteneriat este un angajament politic al Uniunii Europene de susținere pentru țara noastră, care înglobează toate proiectele în derulare la ora actuală și menționează câteva planuri de viitor ale Uniunii Europene vis-a-vis de Republica Moldova. Elementul de noutate vizează mai degrabă acțiunile pe care le-am putea face împreună în următorii ani. Uniunea Europeană spune clar că există mai multe oportunități de colaborare. Armata Națională ar putea fi încadrată în exerciții militare organizate de UE, experții din Republica Moldova ar putea să participe mai activ în misiunile civile ale Uniunii Europene. Mai este vorba de proiecte de securitate și apărare comună a Uniunii Europene pe domeniul securității cibernetice, dezinformării, în care și țara noastră ar putea să participe. În ultimii trei ani Uniunea Europeană a oferit peste 140 de milioane de euro pentru sectorul de securitate și apărare ca parte a Facilității Europene pentru Pace”, a spus directorul adjunct IPRE, Mihai Mogîldea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și expertul Andrei Curăraru spune că documentul va ajuta Republica Moldova să-și consolideze domeniul apărării, să-și sporească securitatea cibernetică și să descurajeze tentativele Rusiei de a interveni în procesele democratice ale țării.

„Logica acestui document este următoarea: se face o analiză a vulnerabilităților Armatei Naționale, dar și a vulnerabilităților din perspectiva războiului hibrid. S-au făcut niște recomandări din partea Uniunii Europene și în baza lor va fi dat ajutor tehnic, ajutor de antrenament. Unii experți spun că al doilea radar pe care îl achiziționăm ar putea fi acoperit de acest acord, să nu mai cheltuim bani din bugetul de stat, ci să redirecționăm acei bani pentru educație sau protecție socială. Unul dintre cele mai importante elemente și primul menționat în document este cel legat de schimbul de informații, în special, în ceea ce privește războiul hibrid și implicarea serviciilor speciale străine în Republica Moldova”, a spus expertul Watchdog.

#Moldova #parteneriat #UE

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va efectua, săptămâna viitoare, vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali de rang înalt din cele două țări, axate pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

La Ljubljana, președintele Parlamentului va avea întrevederi cu președinta Republicii Slovenia, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović.

Programul vizitei de lucru în Slovenia mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič.

De asemenea, Igor Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic.

Ulterior, pe 16 septembrie, Igor Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, președintele Parlamentului va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán.

Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni.