Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova privind scoaterea în afara legii a Partidului ȘOR este una necesară și curajoasă, dar nu este suficientă pentru a rezolva problema luptei pe care o duce Rusia pentru a răsturna guvernarea și pentru a-și subordona R. Moldova. La acestă concluzie au ajuns invitații emisiunii „Punctul pe AZi”, informează tvrmoldova.md.

În acest context, Dinu Plângău, Anatol Șalaru și Mihai Isac au oferit detalii cum ar putea influența soarta formațiunii acestă decizie și ce măsuri ar trebui întreprinse pentru ca această decizie să vină și cu anumite consecințe pentru membrii PP ȘOR.

„Este o decizie necesară, dar nu este suficientă fiind că doar această decizie nu va rezolva problema luptei pe care o duce Rusia pentru a răsturna guvernarea și pentru a-și subordona R. Moldova. Nu este suficient. Cunoaștem foarte bine că acest Partid ȘOR care este finanțat, defapt acest partid este o grupare infracțională organizată, nu este un partid clasic doctrinar, nu este, nu are doctrină. Singura lor doctrină și religie este banul. Ei au cumpărat alegătorii, ei au cumpărat demnitari, au cumpărat primari, au cumpărat consilieri. Au băgat banul în viața politică a R. Moldova și prin acțiunile lor au discretidat lupta politică și însăși partidele politice. De aceea pentru a scăpa odată și pentru totdeauna de asemenea încercări, de asemenea grupări criminale care încearcă să pună mâna pe putere într-o anumită țară, acești oamanei care se cunosc, trebuie trași la răspundere penală. Nu este suficient, i-am descoperit, i-am interzis. Acești oameni trebuie izolați de societate, să le fie de învățătură și la alții. Până nu va fi tăiat răul din rădăcină ei se vor schimba dintr-un partid în altul”, a spus Anatol Şalaru, fostul ministru al Apărării.

Dinu Plângău, preşedintele Platformei DA este de părerea că oamenii trebuie să privească această hotărâre a Curții Constituționale sub câteva aspecte.

„În primul rând, sub aspectul legalității totul este corect, odată ce Constituția și legile organice prevăd un asemenea organism despre care am vorbit trei ani de zile. Nu este vorba despre declarații, limitarea dreptului la libera exprimare. Este vorba în primul rând despre constatarea mai multor încălcări repetate în activitatea acestui partid politic ceea ce a dus la această hotărâre. Este adevărat că foarte mulți, inclusiv din mediul societății civile și-au pus întrebări vis-a-vis de apariția unor neclarități în hotărârea Curții Constituționale pentru că nu s-au oferit multe răspunsuri. Asta este din cauza că Legislativul, având obligațiunea pozitivă de a adopta un cadru normativ, adecvat, ce urmează după declararea neconstituționalității unui partid politic, nu și-au făcut tema pentru acasă. În viziunea noastră una din funcțiile care ar putea surveni ar fi limitarea drepturilor conducerii Partidului Politic „ȘOR” pentru că toate listele cu membrii din organele de conducere a partidului respectiv se află la Agenția Servicii Publice, să fie limitat dreptul de a ocupa funcții pe un anumit termen”, menționează Plîngău.

Precizăm că, Partidul Politic ȘOR este scos în afara legii. Decizia a fost pronunțată la19 iunie de magistrații Curții Constituționale, care pe parcursul a mai multor ședințe au examinat cererea Givernului privind scoaterea în afara legii a Partidului condul de fugarul Ilan Șor.

„Este o decizie curajoasă din partea Curții Constituționale, este o decizie așteptată de o parte importantă din populația R. Moldova, este clar un precedent în Republica Moldova, este un pas înainte, este vorba de un război foarte lung împotriva corupției din R. Moldova care a afectat viața politică în stânga Prutului, practic de la începutul vieții politice a unei R. Moldova independente. Acest caz va putea stabili atât un precedent pentru R. Moldova, cât și pentru întreaga regiune care este afectată de acest război hibrid dus de Federația Rusă. Împofida amenințărilor liderilor din partea liderilor lor că vor merge până la CEDO pentru a-și căuta dreptatea, este de așteptat ca CEDO să susțină decizia Curții Constituționale. Ceea ce se întâmplă cu acest Partid ȘOR este cunoscut de mass-media internațională. Furtul miliardului din păcate a oferit o faimă de rău augur la momentul respectiv, iar actualele autorități de la Chișinău trebuie să spele cumva și imaginea R. Moldova, pentru că dacă R. Moldova nu lansează aceste reforme pentru a obține un sistem de justiție puternică, nici marii investitori nu vor veni să investească în R. Moldova”, susține Mihai Isac, analist politic de la Bucureşti.

Partidul Politic Şor a fost înfiinţat în anul 1998. În 2019, Ilan Șor a fugit din Republica Moldova in timp ce era judecat in dosarul – Frauda Bancara. In aprilie 2023, Ilan Țor a fost condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.