Rusia atacă civilii fără scrupule, iar miza este ca autoritățile de la Kiev să cedeze în procesul de negocieri sub influența societății. Este opinia unor experți în geopolitică, potrivit cărora Moscova va împiedica cu orice preț aderarea Ucrainei la NATO și va încerca prin intermediul acestui război s-o distrugă din punct de vedere economic.

Mai mult, potrivit specialiștilor în geopolitică, Rusia se arată de mult timp nemulțumită de procesele democratice care au loc în Ucraina și se teme că democrația s-ar putea extinde. Nadia Afanasieva, șefa Institutului Ucrainean pentru Politică Internațională de la Kiev spune că Rusia și-a concentrat toate forțele pentru bătălia din zona Donbasului, după ce a suferit eșecuri lamentabile în încercarea de a prelua controlul asupra capitalei ucrainene, informează ipn.md.

Potrivit Nadiei Afanasieva o mobilizare generală în Rusia ar putea duce la răzvrătirea rușilor față de regimul de la Kremlin, iar Putin dorește să-și mențină simpatia propriului popor.

„Rusia are nevoie de oameni și de tehnică militară pentru a-și completa pierderile suportate. Există informații să rușii chiar s-au adresat Iranului ca să primească armament de acolo. Situația este complicată pentru armata rusă. Dacă va exista o mobilizare generală în Rusia, asta ar însemna că Putin își pune sub presiune propriul regim, pentru că nu se știe cum vor reacționa oamenii de acolo la mobilizare.

Putem face o paralelă cu Zelenski care a anunțat la începutul războiului că primesc arme cei care se implică în securitatea teritorială. El când a dat arme la atât de multă lume, a riscat foarte mult, pentru că inițial raitingul lui era în scădere și el risca să fie eliminat din funcție chiar de ucraineni, dar nu s-a întâmplat așa”, a spus Nadia Afanasieva, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

De asemenea, potrivit experților în politică externă, atacurile armatei ruse asupra civililor ucraineni vor continua, aceste acțiuni fiind o încercare a Moscovei de a pune presiune pe autoritățile de la Kiev.

„Atacând civilii, Rusia încearcă să obțină avantaje în procesul de negocieri. Rusia insistă pe ceea ce numește „demilitarizare, denazificare, neutralitate”. Va încerca să împiedice aderarea euroatlantică a Ucrainei. Rusia își dorește ca Ucraina să devină o zonă gri, incapabilă să ia decizii. Civilii sunt o armă pe care Federația Rusă o folosește fără niciun fel de scrupule împotriva guvernării de la Kiev, care este aleasă în mod democratic și asta displace Moscovei. Moscovei nu-i plac procesele democratice din Ucraina. Rusia a înregistrat o înfrângere și pe teren, de aceea încearcă să prezinte în interiorul Federației Ruse o victorie oricât de mică, pentru ziua de 9 mai”, a spus experta în politică externă, Angela Grămadă.

Printre condițiile liderului de la Kremlin pentru oprirea agresiunii militare din Ucraina se numără ceea ce el numește „demilitarizarea”, „denazificarea” și statutul de neutralitate al țării. De asemenea, Vladimir Putin cere recunoașterea suveranității Rusiei asupra peninsulei Crimeea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#9 mai #aderare euroatlantică #armata rusa #victorie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.