Interferența Kremlinului în procesele electorale din Republica Moldova va crește în 2025. Opinia aparține expertului Watchdog Andrei Curăraru și a fost exprimată în cadrul unei emisiuni la postul public de radio. Potrivit expertului, Rusia își dorește haos și politicieni docili la cârma țărilor din regiune, iar acest lucru a fost sesizat și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din România. În același context, expertul Promo-Lex, Nicolae Panfil, spune că interferența Rusiei prin coruperea alegătorilor din Republica Moldova este un fenomen care poate fi combătut prin consolidarea eforturilor tuturor partidelor politice, notează IPN.

Expertul Promo-Lex, Nicolae Panfil, spune că partidele politice ar trebui să aibă o atitudine responsabilă față de fenomenul coruperii alegătorilor. Potrivit șefului misiunii de monitorizare a alegerilor din cadrul Promo-Lex, partidele au ignorat fenomenul corupției electorale timp de câțiva ani, până când amploarea acestuia a crescut exponențial.

„Cu siguranță, am avut o interferență majoră din afară. Dar vreau să scot în evidență și rolul partidelor politice. Avem partide care din 2015 sunt finanțate din bugetul de stat. Avem politicieni care participă în campanii și nu le pasă de aceste fenomene, care s-au văzut și la alegerile locale, s-au văzut și la alegerile din Găgăuzia. Unele partide nici n-au avut candidați înregistrați care să conteste în Găgăuzia alegerile. Nu este posibil să construim o democrație fără partide politice. Vreau ca partidele să vină cu o poziție foarte clară față de problema coruperii alegătorilor. Posibil că avem nevoie și de o reformatare a modului de acordare a banilor de la bugetul de stat, ca să nu primească cei mai mulți bani doar două partide, așa cum este mecanismul actual. Am văzut că în campania electorală foarte puține contestații au fost depuse de către partide față de acțiunile echipei Șor”, a spus directorul de programe Promo-Lex, Nicolae Panfil, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Expertul Watchdog Andrei Curăraru spune că interesul Rusiei față de procesele electorale din Republica Moldova va crește în perspectiva scrutinului parlamentar din 2025. Republica Moldova trebuie să fie pregătită de noi tentative ale Rusiei de influențare a rezultatelor alegerilor, atenționează expertul.

„Există un interes și o interferență fără precedent a Rusiei în tot ce înseamnă politica din Republica Moldova și această interferență nu va fi mai mică în 2025. Iar de acest lucru trebuie să ne pregătim. Fiecare cetățean responsabil trebuie să-și asume că noi suntem o cetate în asediu. E vorba de asediu virtual, la moment, spre deosebire de vecinii noștri ucraineni. Nu suntem doar noi ținta acestor atacuri. Vedem ce se face în România. Are loc manipularea prin algoritmii rețelelor de socializare. Au loc pretinse campanii cu zero lei. Aceste practici seamănă cu tot ce se întâmplă în Republica Moldova. Este o altă manifestare a aceluiași manual de preluare a puterii din diferite state. E clar că Rusia vrea ca în regiune să fie haos, la conducerea țărilor să fie oameni docili, oameni care să asculte de indicațiile de la Moscova”, a spus expertul Watchdog, Andrei Curăraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La 28 noiembrie Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor prezidențiale și a confirmat mandatul Maiei Sandu în calitate de președinte al Republicii Moldova. Înalta instanță a scos în evidență fenomenul coruperii alegătorilor și vânzării voturilor și a calificat aceste acțiuni drept incompatibile cu conceptul alegerilor democratice. Totuși, Curtea a menționat că încălcările comise în procesul alegerilor și la numărarea voturilor nu au fost în măsură să influențeze rezultatul scrutinului.

#alegeri #Moldova #proces electoral #Rusia

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.