Actuala guvernare a moștenit un stat prădat de oligarhi timp de mai mulți ani care a fost satelitul Rusiei, iar acestei perioade i-a urmat un război hibrid. Solicitați să comenteze declarația președintei Maia Sandu , lansată astăzi la Bruxelles, de a oferi R. Moldova și Ucrainei un Plan Marshall, pentru secolul XXI, din partea UE experții au menționat că sintagma este utilizată în contextul în care RM are nevoie stringentă de susținerea UE pentru a se dezvolta și pentru a ne putea apăra țara de atacurile hibride, informează jurnal.md.

„Trecând peste declarațiile pe care majoritatea cetățenilor acestei țări le îmbrățișează privind valorile europene, statul de drept, etc, este important ca în R. Moldova să fie o economie sustenabilă. Este adevărat, după semnarea acordului de asociere lucrurile s-au schimbat cardinal, dar este nevoie totuși de o susținere a producătorilor moldoveni încât ei să poată face față piețelor europene care sunt cu mai mari pretenții la calitate, dar în același timp aduc mai mari venituri”, a menționat directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comentatorul politic, Valeriu Saharneanu, a menționat că pe moment R. Moldova are nevoie de susținere pentru a face față distrugerii lăsată de statul capturat, statul care a fost satelit Rusiei mulți ani la rând și a fost într-un regim de colonie.

„Avem un stat prădat de oligarhi și avem un război hibrid care însoțește această perioadă. Apelul Maiei Sandu l-am înțeles astfel: mai puțină meticulozitate contabilă pentru UE și mai multă implicare. Cetățenii noștri, ca să biruim într-un război hibrid, trebuie să simtă beneficiul care ni-l oferă socitatea spre care tindem. Cetățeanul trebuie să simtă, altfel intrând într-o cursă electorală putem pierde. Inamicul nostru lucrează în primul rând prin dezinformare și bani”, a atenționat expertul.

#colonie #experti #guvernare #Rusia

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.