Expertul estonian, care a realizat și implementat în țara sa sistemul de vot prin internet Tarvi Martens și Epp Maaten, director de program privind securitatea cibernetică, lider de program în Republica Moldova au prezentat astăzi, 12 septembrie, în cadrul grupului interinstituțional de lucru din cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru elaborarea și pilotarea Sistemului informațional de vot online, experiența Estoniei, privind introducerea acestui sistem de alegeri.

În cadrul discuțiilor, experții estonieni au explicat cum funcționează procesul de vot prin internet în Estonia. Conform sistemului estonian, alegătorii pot vota timp de 7 zile până în ziua alegerilor utilizând un număr de identificare. De asemenea, sistemul permite votarea și prin intermediul telefonului mobil, utilizând un ID mobil.

Participanții la ședința de lucru au abordat și subiectul securizării votului prin internet. Experții au menționat că votul este criptat, secret și securizat. Totodată, fiecare număr de înregistrare este verificat prin sistemele naționale de înregistrare a domiciliului, precum și în Registrul de Stat al Alegătorilor

Potrivit experților, sistemul este integrat și permite votarea în cadrul mai multor scrutine, acestea fiind delimitate corespunzător, verificate și completate.

Amintim că, Grupul de lucru a fost creat la inițiativa CEC și este format din reprezentanți ai Comisiei, Agenției de Guvernare Electronică, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Agenției Servicii Publice, Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și ai Coaliției Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

Precizăm că, recent, Parlamentul a aprobat modificarea amplă a Codului electoral, în mare parte cu recomandările instituțiilor internaționale, făcute după scrutinele electorale din 2010 până în prezent, precum și a altor organisme naționale.

#CEC #Estonia #Tarvi Martens #vot electronic

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile, transmite BANI.MD.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.