Expertul estonian, care a realizat și implementat în țara sa sistemul de vot prin internet Tarvi Martens și Epp Maaten, director de program privind securitatea cibernetică, lider de program în Republica Moldova au prezentat astăzi, 12 septembrie, în cadrul grupului interinstituțional de lucru din cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru elaborarea și pilotarea Sistemului informațional de vot online, experiența Estoniei, privind introducerea acestui sistem de alegeri.

În cadrul discuțiilor, experții estonieni au explicat cum funcționează procesul de vot prin internet în Estonia. Conform sistemului estonian, alegătorii pot vota timp de 7 zile până în ziua alegerilor utilizând un număr de identificare. De asemenea, sistemul permite votarea și prin intermediul telefonului mobil, utilizând un ID mobil.

Participanții la ședința de lucru au abordat și subiectul securizării votului prin internet. Experții au menționat că votul este criptat, secret și securizat. Totodată, fiecare număr de înregistrare este verificat prin sistemele naționale de înregistrare a domiciliului, precum și în Registrul de Stat al Alegătorilor

Potrivit experților, sistemul este integrat și permite votarea în cadrul mai multor scrutine, acestea fiind delimitate corespunzător, verificate și completate.

Amintim că, Grupul de lucru a fost creat la inițiativa CEC și este format din reprezentanți ai Comisiei, Agenției de Guvernare Electronică, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Agenției Servicii Publice, Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și ai Coaliției Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

Precizăm că, recent, Parlamentul a aprobat modificarea amplă a Codului electoral, în mare parte cu recomandările instituțiilor internaționale, făcute după scrutinele electorale din 2010 până în prezent, precum și a altor organisme naționale.

#CEC #Estonia #Tarvi Martens #vot electronic

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.