Circulă mitul că, dacă pacientul este conectat la un ventilator, atunci el nu va putea să se recupereze. Anestezistul și resuscitatorul Spitalului Clinic Bălți, Dmitri Dubinchak-Muler, vine cu explicații pentru esp.md.

„În timpul respirației, oxigenul intră în sânge prin plămâni și este livrat tuturor organelor prin sânge. Dacă organele au suficient oxigen, o persoană respiră calm și uniform. Dacă nu există suficient oxigen, organismul „pornește” automat mecanismele de compensare: o persoană începe să respire mai des și mai adânc pentru a obține mai mult oxigen. Acest lucru poate fi observat în viața de zi cu zi: dacă o persoană rulează o sută de metri, nevoia de oxigen va crește și va începe să respire mai des și mai adânc pentru a compensa acest lucru. Cu COVID, nevoia de oxigen nu crește, cu toate acestea, procesul de intrare în organism prin plămâni este perturbat. În același timp, aceleași mecanisme compensatorii sunt „pornite”: o persoană începe să respire mai des și mai adânc, adică dezvoltă dificultăți de respirație. Înfometarea de oxigen rezultată (lipsa oxigenului) duce la deteriorarea organelor interne, în primul rând a creierului, a inimii și așa mai departe. De aceea, principalul punct în tratamentul unui pacient cu COVID este de a asigura o aprovizionare adecvată cu oxigen a organismului.”

Expertul menționează că înainte ca un pacient să fie conectat la ventilație artificială, acesta este injectat într-o comă indusă medical.

„Când plămânii pacientului aproape că nu funcționează, el este conectat la ventilație artificială (ventilator). Aparatul respiră pentru o persoană. Este imposibil să conectați un pacient în conștiință la dispozitiv, prin urmare, înainte de a începe un ventilator, el este injectat într-o comă indusă medical. Această condiție este similară cu anestezia în timpul intervenției chirurgicale. După aceea, un tub special este introdus în traheea pacientului, prin care dispozitivul ventilează plămânii.”

Totuși, de ce majoritatea pacienților conectați la ventilatoare, nu supraviețuiesc?

„Pacienții aflați în stare extrem de gravă sunt conectați la ventilator, în care plămânii sunt atât de afectați încât pacientul însuși nu mai poate respira. Într-adevăr, este destul de dificil să vă recuperați după o astfel de leziune pulmonară gravă chiar și pe fundalul celui mai bun tratament. De aceea, majoritatea pacienților conectați la ventilatoare nu supraviețuiesc (iar aceste date nu sunt doar pentru Moldova, ci în întreaga lume). Cu toate acestea, există cazuri și există multe dintre ele, când chiar și după câteva săptămâni petrecute pe ventilatoare, pacienții supraviețuiesc. Reușesc să se deconecteze de la mașină, se recuperează și pleacă acasă. Deci, este imposibil să spunem categoric că un ventilator este o condamnare la moarte.”

#respirație artificială #Spitalului Clinic Bălți #ventilator

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.