O explozie puternică a avut loc în dimineața zilei de marți, 18 noiembrie, într-o gospodărie din orașul Mărculești, raionul Florești. Deflagrația a fost generată de utilizarea necorespunzătoare a unei butelii de gaz, însă, din fericire, nu au fost raportate victime.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Serviciul 112 a fost alertat la ora 06:25 despre producerea unei deflagrații într-o locuință din orașul Mărculești, raionul Florești.

La fața locului au intervenit salvatorii și pompierii din cadrul Unității Florești, care au stabilit că explozia a distrus bucătăria de vară și un perete adiacent al casei de locuit. Potrivit IGSU, „incendiul nu s-a produs” și „victime nu au fost raportate”.

Cercetările preliminare arată că deflagrația ar fi fost provocată de o scurgere de gaz de la aragazul conectat la o butelie de tip propan–butan, instalată în bucătăria de vară.

În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență reamintește populației importanța respectării regulilor de securitate la utilizarea instalațiilor alimentate cu gaze. IGSU subliniază că „instalațiile conectate la gaze naturale trebuie verificate periodic”, iar cetățenii sunt sfătuiți să evite utilizarea buteliilor de gaz în interiorul locuinței.

Totodată, cetățenilor li se recomandă „să nu lase aragazul nesupravegheat în timpul funcționării”, iar echipamentele pe gaz trebuie instalate și întreținute „doar de specialiști autorizați”. În cazul apariției mirosului de gaz, IGSU avertizează că încăperea trebuie aerisită imediat, iar „lumina și dispozitivele electrice nu trebuie aprinse pentru evitarea producerii deflagrațiilor”.

Inspectoratul accentuează și nevoia instruirii copiilor și a membrilor familiei cu privire la comportamentul în cazul unor scurgeri de gaz, îndemnând populația „să fie prudentă și să respecte cu strictețe normele de securitate pentru a preveni situațiile de risc și pentru a-și proteja locuințele și viața”.

În ultimele 24 de ore, angajații IGSU au intervenit în 30 de situații de risc la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deflagratie #Floresti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.