Exportul de servicii al Republicii Moldova a ajuns la 3,53 de miliarde de dolari, înregistrând o accelerare semnificativă a ritmului de creștere în ultimele 12 luni. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 9 octombrie, că după o creștere anuală moderată de 9,6% în ultimii doi ani și jumătate, exportul de servicii a accelerat în ultimele 12 luni cu 23,3%, o creștere de peste 650 de milioane de dolari.

Potrivit expertului, serviciile au devenit una dintre principalele surse de creștere a exporturilor Republicii Moldova. În valoarea anuală, în trimestrul doi din 2026, exporturile totale de bunuri și servicii au ajuns la 7,52 de miliarde de dolari, cu 901 milioane de dolari mai mult față de 2022. În această perioadă, exportul de bunuri a scăzut cu 229 de milioane de dolari, în timp ce exportul de servicii a crescut cu 1,13 miliarde de dolari.

Tendința este reflectată și în raportarea exporturilor la PIB. În 2025, exportul de bunuri a coborât la 18,6% din PIB, cel mai redus nivel istoric, în timp ce exportul de servicii a atins 15,9% din PIB, nivel record. Mai mult, începând cu 2024, exportul de servicii a început să concureze direct cu exportul de bunuri. În trimestrul II al anului 2025, pentru prima dată, exportul de servicii a depășit exportul de bunuri, iar tendința de consolidare a acestei poziții continuă.

Economistul afirmă că structura exportului de servicii este dominată de serviciile de informatică și transport. Serviciile IT au generat circa 890 de milioane de dolari, iar transportul – circa 693 de milioane de dolari. Împreună, cele două domenii au însumat aproximativ 1,58 de miliarde de dolari, reprezentând circa 45% din exportul total de servicii.

Sectorul serviciilor pentru afaceri (BSS) a ajuns la 1,32 miliarde de dolari, dintre care serviciile IT reprezintă 890 de milioane de dolari. În ultima perioadă, exportul serviciilor IT a crescut cu 5,9%, iar BSS – cu 22,1%. În același timp, IT și BSS au avut o contribuție importantă la creșterea totală a exportului de servicii. Din majorarea de 667 de milioane de dolari în ultimele 12 luni, IT a contribuit cu 23,9%, iar BSS cu 20,4%. Împreună cu transportul aerian, primele trei sectoare au asigurat 53,2% din creșterea totală.

Expertul a remarcat faptul că serviciile pentru afaceri (BSS) au cunoscut un avânt, după ce în 2023 guvernul a oferit acestui sector aceleași facilități pe care le avea sectorul IT. Dacă până la facilitățile oferite de către guvern aceste servicii au stagnat timp de 10 ani, înregistrând creșteri modeste și oscilând în jurul cifrei de 160-180 de milioane de dolari, atunci, după obținerea facilităților, în mai puțin de 3 ani, acest sector a crescut de 2,5 ori, ajungând la 430 de milioane de dolari anual sau cu 250 milioane de dolari mai mult decât acum 3 ani. „Este sectorul care a înregistrat cea mai rapidă creștere atât în ramura serviciilor, cât și în restul sectoarelor economiei naționale, aducând o dovadă în plus că atunci când autoritățile statului reacționează la solicitările mediului de afaceri, efectul nu se lasă întârziat”, a spus expertul.

Analistul economic a mai menționat că în prima jumătate a anului 2026, exportul de servicii a crescut cu 22%, fiind cea mai mare creștere înregistrată în ultimii patru ani. Valoarea exporturilor de servicii în această perioadă a ajuns la aproximativ 1,73 de miliarde de dolari. Creșterea este susținută și de alte categorii de servicii, inclusiv serviciile de instruire și cele medicale. Exportul serviciilor de instruire a ajuns la o valoare anualizată de 136,3 milioane de dolari, în creștere cu 18,7% față de prima jumătate a anului 2025.

Un ritm important de creștere este înregistrat și în cazul serviciilor medicale. Exportul acestora a crescut cu 19,5% față de anul precedent, cu aproximativ 7 milioane de dolari. Printre principalele servicii medicale exportate se numără stomatologia, operațiile estetice și fertilizarea in vitro.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, un alt indicator important este balanța comercială pozitivă în domeniul serviciilor. În 2025, soldul pozitiv al comerțului cu servicii a depășit pentru prima dată 1 miliard de dolari, iar în prima jumătate a anului 2026 acesta a ajuns deja la aproximativ 1,3 miliarde de dolari. Evoluția indică o transformare importantă în structura economiei și a exporturilor Republicii Moldova: serviciile devin tot mai competitive pe piețele externe și contribuie tot mai mult la generarea veniturilor valutare ale țării.

Serviciile devin una dintre principalele oportunități pentru economia Republicii Moldova. Datele prezentate arată că Republica Moldova își consolidează poziția pe piețele externe nu doar prin exportul de produse, ci și prin exportul de servicii cu valoare adăugată mai mare. Dinamica din IT, serviciile pentru afaceri, transport, instruire și sănătate demonstrează că sectorul serviciilor are un potențial important de dezvoltare și poate deveni unul dintre principalii piloni ai exporturilor moldovenești în următorii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#creștere #economie #export servicii

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.