Decizia Căii Ferate din Moldova (CFM) de a majora tarifele pentru transportul de mărfuri, începând cu 1 octombrie 2025, a stârnit îngrijorare pe piața agricolă. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, acest lucru va reduce competitivitatea exporturilor moldovenești și va împinge fluxurile comerciale către transportul rutier, transmite bani.md.

Noile tarife prevăd o creștere medie de 7%, iar reducerea aplicată transporturilor de peste 4.000 de tone din nordul țării este eliminată. Rija explică faptul că o majorare aparent mică – 0,5–1 cent per kilogram (10–20 $/tonă) – devine uriașă la scară mare: pentru 50 de mii de tone, exportatorii pierd 0,5–1 milion de dolari anual. Pierderile se transmit direct fermierilor, care ar urma să încaseze cu 200–400 de lei mai puțin pe tonă.

„După trei sezoane agricole dificile, fermierii sunt din nou loviți printr-o decizie administrativă care le reduce veniturile”, subliniază Rija.

Eliminarea reducerilor lovește atât fermierii, cât și CFM: stațiile feroviare din nord își pierd atractivitatea, iar traderii se reorientează către transportul auto.

„Transportul rutier devine mai flexibil și mai ieftin. Camioanele nu doar că nu își scumpesc tarifele, dar le reduc datorită fluxurilor optimizate”, arată analiza.

În plus, transportul auto elimină costurile suplimentare cu uscarea, stocarea și timpii mari de așteptare. Datele confirmă tendința: între 2020 și 2024, volumul total transportat pe calea ferată a scăzut cu 26%, iar în cazul produselor agricole prăbușirea a fost de aproape 5 ori – de la 679 mii tone în 2021 la doar 139 mii tone în 2024.

Planurile de transport din vara lui 2025 arată o scădere abruptă a utilizării vagoanelor exact după anunțarea noilor tarife. În septembrie, CFM a reușit să utilizeze cu 25% mai puține vagoane decât planificat, iar pentru luna octombrie au fost programate doar 64 de vagoane proprii și 80 private – o prăbușire comparativ cu lunile precedente.

„Amânarea aplicării tarifelor de la 12 septembrie la 1 octombrie nu este o soluție reală. Piața a reacționat imediat și a migrat către alternative”, avertizează Rija.

Analiza atrage atenția că situația CFM nu este nouă: lipsa de predictibilitate, monopolizarea serviciilor și vagoanele uzate (cu rotație de până la 12 zile, față de 6 în standard) au îndepărtat în repetate rânduri traderii. Soluția, în viziunea economistului, nu constă în scumpiri, ci în modernizare și politici flexibile: contracte pe termen lung cu reduceri de 20–30%, investiții în infrastructură și o colaborare reală cu piața. În lipsa unor măsuri, CFM riscă să piardă clienții și să adâncească propria criză financiară. Pierderile pentru sectorul feroviar ar putea depăși 5 milioane de lei pe lună, într-un moment în care compania se confruntă deja cu dificultăți în plata salariilor.

Rija sugerează că până la finalizarea reorganizării CFM – proces ce vizează separarea activităților comerciale de cele de interes public – ar fi necesară înghețarea tarifelor și menținerea condițiilor actuale.

„O astfel de pauză ar fi în interesul tuturor: ar menține baza de clienți, ar preveni pierderile și ar permite stabilirea unei administrații capabile să ofere o strategie coerentă”, conchide economistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Calea Ferata din Moldova #Cereale #tarife

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.