Exporturile de ulei de soia ale Republicii Moldova înregistrează unul dintre cele mai mari declinuri din ultimii ani, după o perioadă de expansiune continuă. Potrivit economistului Iurie Rija, în primele zece luni ale anului 2025 volumul exportat a scăzut cu 38,3%, ajungând la 4.815 tone, comparativ cu 7.805 tone în aceeași perioadă a anului 2024.

Tendința reprezintă o schimbare radicală după un ciclu de creștere susținută în perioada 2021-2024, când exporturile au urcat de la 1 139 tone la un record de 9 028 tone, transmite BANI.MD. Extinderea procesării interne și accesul la materie primă ucraineană au făcut posibil acest avans. Totuși, scăderea abruptă din 2025 arată o criză de aprovizionare care lovește direct capacitățile de procesare.

Iurie Rija explică faptul că declinul este determinat în principal de introducerea de către Ucraina, începând cu luna septembrie 2025, a unei taxe de 10% la exportul de boabe de soia. Această măsură a făcut importurile de materie primă mult mai costisitoare și, în multe cazuri, complet necompetitive pentru procesatorii moldoveni, care depindeau într-o proporție semnificativă de soia ucraineană. În consecință, fabricile din Republica Moldova lucrează în prezent exclusiv cu soia autohtonă, însă volumul este limitat – cultura este concentrată doar în nord, iar suprafețele însămânțate sunt în scădere.

De asemenea, impactul se vede și în evoluția prețurilor. Media prețurilor la export a coborât de la 26,7 lei/kg în 2022 la 12,9 lei/kg în 2024, pe fondul volatilității piețelor internaționale ale uleiurilor vegetale. În 2025, diminuarea volumelor procesate accentuează presiunile financiare asupra industriei.

Liderul pieței, OLSEG-VT, rămâne principalul exportator, cu 4 319 tone exportate în perioada ianuarie-octombrie 2025, însă activitatea companiei este în scădere cu 31% față de cele 6 254 tone din intervalul similar al anului precedent, potrivit sursei citate. Coborârea este direct legată de reducerea disponibilității de boabe pentru procesare după aplicarea taxei de export din Ucraina.

Pe poziția a doua se află ROM-CRIS SRL, cu 274 tone, un volum relativ stabil comparativ cu anii precedenți, iar pe locul trei este VI OIL AGRO. Este o companie care traversează cea mai drastică ajustare de pe piață: doar 172 tone exportate în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 82% față de cele 936 tone din 2024.

În ultimii doi ani, peste 90% din uleiul de soia moldovenesc a fost exportat în România, ceea ce reflectă orientarea exclusiv externă a sectorului. În acest context, scăderea de aproape 40% din 2025 devine un barometru esențial al stării industriei de procesare a oleaginoaselor. Pentru un produs destinat integral exportului, orice reducere a volumelor scoate în evidență blocajele din lanțul de aprovizionare și vulnerabilitățile tehnologice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concluziile economiste ale lui Iurie Rija sunt ferme: activitatea de procesare a soiei în Republica Moldova se diminuează vizibil, iar sectorul intră într-o zonă de risc sistemic. Fără soluții rapide pentru asigurarea accesului la materie primă și pentru menținerea competitivității procesatorilor, există riscul subutilizării capacităților industriale, al pierderii clienților externi și al deteriorării poziției țării pe piața regională a uleiurilor vegetale.

#declin #exporturi #Moldova #soia #ulei

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.