Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 848,5 milioane de euro în primele trei luni ale anului 2026, cu 10,2% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică. Creșterea a fost susținută în principal de exporturile de produse autohtone, care au ajuns la 686,8 milioane de euro și au reprezentat peste 80% din totalul livrărilor externe. Comparativ cu începutul anului trecut, acestea au crescut cu 13,3%.

Uniunea Europeană continuă să fie principala destinație pentru produsele moldovenești. În perioada ianuarie-martie 2026, exporturile către statele UE au depășit 524,9 milioane de euro, în creștere cu 9,5% față de anul trecut, reprezentând aproape 62% din totalul exporturilor.

România își menține poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova, concentrând 27% din totalul exporturilor. Urmează Turcia, Italia, Cehia, Ucraina și Germania. Cele mai mari creșteri ale livrărilor au fost înregistrate către Turcia, Germania, România, Italia și Liban.

În același timp, exporturile către unele piețe au scăzut considerabil. Livrările către Olanda s-au redus cu peste 45%, iar cele către Statele Unite și Arabia Saudită s-au diminuat cu peste jumătate.

Cele mai exportate produse moldovenești rămân semințele și fructele oleaginoase, care reprezintă peste 21% din totalul exporturilor. Pe următoarele poziții se află mașinile și aparatele electrice, legumele și fructele, cerealele, îmbrăcămintea și băuturile. În schimb, au scăzut exporturile de băuturi, vehicule rutiere, energie electrică și produse chimice.

Totodată, importurile continuă să crească. Doar în luna martie 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 932,4 milioane de euro, cu aproape 5% mai mult decât în martie anul trecut.

Republica Moldova a continuat să importe masiv mărfuri din Uniunea Europeană în primele trei luni ale anului 2026, în timp ce ponderea importurilor din țările CSI a continuat să scadă, arată datele Biroului Național de Statistică.

În perioada ianuarie-martie 2026, importurile din statele Uniunii Europene au însumat peste 1,38 miliarde de euro, cu aproape 3% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Produsele provenite din UE au reprezentat 56,5% din totalul importurilor Republicii Moldova.

În schimb, importurile din țările CSI s-au redus cu 9%, până la 73,7 milioane de euro, iar ponderea acestora în total importuri a coborât la doar 3%.

România rămâne principalul furnizor de mărfuri pentru Republica Moldova, cu peste un sfert din totalul importurilor. Pe următoarele locuri se află China, Ucraina, Germania, Turcia și Italia. Împreună, aceste state asigură peste 70% din totalul mărfurilor importate în țară.

Datele statistice arată că gazele naturale și produsele industriale obținute din gaz continuă să ocupe cea mai mare pondere în structura importurilor, reprezentând aproape 15% din total. Urmează vehiculele rutiere, produsele petroliere, mașinile și aparatele electrice, energia electrică și produsele farmaceutice.În același timp, au crescut importurile de gaze, echipamente electrice, îngrășăminte chimice, energie electrică și animale vii. Pe de altă parte, s-au redus importurile de fier și oțel, produse petroliere, utilaje industriale și zahăr.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comert international #comert Moldova #economie #export #import

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.