Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 848,5 milioane de euro în primele trei luni ale anului 2026, cu 10,2% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică. Creșterea a fost susținută în principal de exporturile de produse autohtone, care au ajuns la 686,8 milioane de euro și au reprezentat peste 80% din totalul livrărilor externe. Comparativ cu începutul anului trecut, acestea au crescut cu 13,3%.

Uniunea Europeană continuă să fie principala destinație pentru produsele moldovenești. În perioada ianuarie-martie 2026, exporturile către statele UE au depășit 524,9 milioane de euro, în creștere cu 9,5% față de anul trecut, reprezentând aproape 62% din totalul exporturilor.

România își menține poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova, concentrând 27% din totalul exporturilor. Urmează Turcia, Italia, Cehia, Ucraina și Germania. Cele mai mari creșteri ale livrărilor au fost înregistrate către Turcia, Germania, România, Italia și Liban.

În același timp, exporturile către unele piețe au scăzut considerabil. Livrările către Olanda s-au redus cu peste 45%, iar cele către Statele Unite și Arabia Saudită s-au diminuat cu peste jumătate.

Cele mai exportate produse moldovenești rămân semințele și fructele oleaginoase, care reprezintă peste 21% din totalul exporturilor. Pe următoarele poziții se află mașinile și aparatele electrice, legumele și fructele, cerealele, îmbrăcămintea și băuturile. În schimb, au scăzut exporturile de băuturi, vehicule rutiere, energie electrică și produse chimice.

Totodată, importurile continuă să crească. Doar în luna martie 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 932,4 milioane de euro, cu aproape 5% mai mult decât în martie anul trecut.

Republica Moldova a continuat să importe masiv mărfuri din Uniunea Europeană în primele trei luni ale anului 2026, în timp ce ponderea importurilor din țările CSI a continuat să scadă, arată datele Biroului Național de Statistică.

În perioada ianuarie-martie 2026, importurile din statele Uniunii Europene au însumat peste 1,38 miliarde de euro, cu aproape 3% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Produsele provenite din UE au reprezentat 56,5% din totalul importurilor Republicii Moldova.

În schimb, importurile din țările CSI s-au redus cu 9%, până la 73,7 milioane de euro, iar ponderea acestora în total importuri a coborât la doar 3%.

România rămâne principalul furnizor de mărfuri pentru Republica Moldova, cu peste un sfert din totalul importurilor. Pe următoarele locuri se află China, Ucraina, Germania, Turcia și Italia. Împreună, aceste state asigură peste 70% din totalul mărfurilor importate în țară.

Datele statistice arată că gazele naturale și produsele industriale obținute din gaz continuă să ocupe cea mai mare pondere în structura importurilor, reprezentând aproape 15% din total. Urmează vehiculele rutiere, produsele petroliere, mașinile și aparatele electrice, energia electrică și produsele farmaceutice.În același timp, au crescut importurile de gaze, echipamente electrice, îngrășăminte chimice, energie electrică și animale vii. Pe de altă parte, s-au redus importurile de fier și oțel, produse petroliere, utilaje industriale și zahăr.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comert international #comert Moldova #economie #export #import

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile, transmite BANI.MD.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.