În perioada 29 aprilie – 6 mai 2025, elevii din toată țara vor comemora victimele foametei organizate din anii 1946 – 1947, informează Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

„Instituțiile de învățământ din țară vor desfășura, în perioada 29 aprilie – 6 mai 2025, o serie de activități educaționale dedicate comemorării victimelor foametei organizate din anii 1946–1947. Aceste evenimente fac parte din acțiunile dedicate Zilei comemorării victimelor foametei organizate, marcată anual în a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform unei decizii a Parlamentului Republicii Moldova.

Instituțiile de învățământ general, profesional tehnic și superior vor organiza lecții tematice, expoziții, proiecții de filme, discuții și activități de comemorare”, transmite MEC.

Printre activitățile recomandate de MEC se numără: lecții de istorie despre foametea din anii 1946–1947, desfășurate în clasele V–XII, vizionarea expoziției virtuale oferite de Agenția Națională a Arhivelor, vizite la muzee și expoziții foto-documentare, vizionarea de documentare și organizarea de dezbateri, participarea la momente de reculegere și depuneri de flori în locuri simbolice, activități de cercetare istorică locală desfășurate de elevi, întâlniri și dialoguri cu istorici sau cu supraviețuitori ai acelei perioade.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aproximativ 200 de mii de oameni au murit pe timpul foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946 – 1947, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Documentele de arhivă, dar și mărturiile supraviețuitorilor sugerează însă că această cifră nu reflectă pe deplin realitatea cruntă, numărul victimelor depășind cu mult statistica oficială.

În vara anului 1946, seceta a atins un nivel extrem, după câțiva ani puțin ploioși și ierni aproape lipsite de zăpadă. În ciuda acestor condiții climaterice nefavorabile, autoritățile au impus agricultorilor cote obligatorii la cereale, atât pentru acel an, cât și pentru 1947. Pe lângă cereale, oamenii au fost constrânși să predea statului cartofi, carne, lapte, lână și floarea soarelui.

#comemorare victime #elevi #foamete organizata #Moldova

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china