Facturi mai mari la energia electrică din 2026. Statul nu mai oferă compensații pentru primii 110 kW
Din 1 ianuarie, facturile la energia electrică au crescut pentru majoritatea consumatorilor din Republica Moldova, după eliminarea compensațiilor acordate de stat pentru primii 110 kWh de energie consumați, ajutor finanțat anterior din fonduri europene. Odată cu încetarea acestui mecanism, prețurile au revenit la tarifele aprobate în iulie 2025, transmite Bani.md
Astfel, clienții deserviți de Premier Energy nu mai beneficiază de prețul redus de 2,34 lei/kWh pentru primii 110 kWh. De la începutul anului, aceștia achită 3,59 lei/kWh pentru întreaga cantitate de energie consumată.
Creșteri sunt înregistrate și în nordul țării, unde tariful a ajuns la 4 lei/kWh, comparativ cu 2,84 lei/kWh aplicat anterior pentru consumul compensat.
În acest context, economistul Sergiu Tofilat a atras anterior atenția asupra deficitului de energie electrică în orele de vârf.
„Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată, ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova”, a avertizat Tofilat, potrivit sursei citate.
Potrivit acestuia, în lipsa unor măsuri urgente, Republica Moldova riscă fie majorarea tarifelor la energia electrică, fie întreruperi de curent, scenarii care pot fi evitate doar prin intervenții rapide și soluții tehnice suplimentare.
Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.
Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.
Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.
Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.
Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.

Folosim cookie-uri și tehnologii similare pentru a îmbunătăți experiența dumneavoastră, a analiza traficul site-ului și a asigura funcționalitatea Realitatea.md. Puteți alege ce tipuri de cookie-uri permiteți. Puteți accepta toate cookie-urile, respinge cookie-urile neesențiale sau vă puteți gestiona preferințele.