„Un nou eșec răsunător al guvernării, Curtea Supremă de Justiție a dat de pământ cu prevettingul PAS”. Este reacția fostului ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, urmare a deciziilor emise de Curtea Supremă de Justiție, în ziua de marți, 1 august. Fostul ministru a criticat dur reforma justiției inițiată de PAS și susține că „deciziile (n.r. deciziile CSJ) sunt bine argumentare și legale”, contrar celor scrise de Olesea Stamate, deputat PAS.

„Reamintesc, am avertizat guvernarea, am avertizat partenerii de dezvoltare că reforma justiției a PAS este un fake, care va finaliza cu un mare eșec. De fapt, este tot mai consolidată opinia în societate că scopul așa-zisei reforme a PAS a fost de a prelua controlul asupra sistemului judecătoresc.

Reieșind din deciziile CSJ, mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleși de PAS prin comisia sa politică sunt delegitimate, ba chiar, se atestă elemente ce pun la îndoială legalitatea mandatului membrilor. Altfel spus, sistemul CSM este destabilizat.

Se atestă irevocabil că Comisia de prevetting este una neprofesionistă, care face partizanat politic, utilizează duble standarde, iar candidații care nu au promovat prevettingul au fost descalificați abuziv. Promisiunile guvernării date Uniunii Europene cu privire la reforma justiției a PAS și finalizarea urgentă a evaluării candidaților pentru CSM și CSP sunt compromise”, scrie Nagacevschi.

În același mesaj, fostul ministru a venit cu un apel public către guvernarea PAS.

„Terminați cu experimentele, implementați adecvat reforma constituțională (sistemul judecătoresc și CSM) și strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției, susținute larg pe intern și pe extern. Lăsați judecătorii și procurorii să-și delege singuri reprezentanții săi în CSM și CSP și nu umblați cu șmecheriile. Înlăturați incompetenții din partid responsabili de domeniul reformei justiției.

Plecați urechea la opiniile specialiștilor, chiar dacă nu vă place poziția lor. Voi încă nu conștientizați ce vă așteaptă cu butaforia voastră de vetting total aiurea, care nici măcar nu este vetting, dar o banală șarlatanie, escrocherie de zeci de milioane de lei cheltuite din buzunarul oamenilor pentru niște rapoarte inutile ce pot fi făcute în cadrul sistemului CSM/CSP conform standardelor internaționale. Această acțiune se face doar pentru a minți cetățeanul că faceți o mare reformă și pentru a vă menține la putere.

Ah da, acum ce faceți cu Adunarea generală a procurorilor, or evaluarea nu a luat sfârșit, urmare a deciziilor CSJ”, a adăugat Fadei Nagacevschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că 21 de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), care au picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, vor fi reevaluați. Deciziile au fost pronunțate marți, 1 august curent, de magistrații Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Deciziile sunt irevocabile.

„Am examinat o parte din decizii. În multe din ele am găsit un abuz clar, o încălcare evidentă a normelor legale”, astfel a comentat deputata PAS, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlamentul Republicii Moldova, Olesea Stamate, deciziile emise de Curtea Supremă de Justiție, în ziua de marți, 1 august.

21 de candidați la funcția de membru în CSM și CSP, trimiși la reevaluare. Ce scrie în deciziile CSJ

#Comisia Pre-Vetting #CSJ #decizii #Fadei Nagacevschi

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.