Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

FALS: România nu a oprit plata alocațiilor și pensiilor pentru cetățenii din Republica Moldova

25 Apr. 2026, 10:53
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
25 Apr. 2026, 10:53 // Actualitate //  Realitatea.md

Mai multe site-uri și conturi de pe rețelele sociale susțin că România ar fi încetat plata alocațiilor pentru copii și a pensiilor pentru cetățenii din Republica Moldova care dețin și cetățenie română. Afirmația, însoțită de acuzații politice și descrieri alarmiste despre o presupusă „abandonare” a moldovenilor de către România, este falsă. În realitate, alocațiile sunt menținute, chiar dacă nu sunt indexate, iar pensiile depind de contribuții, nu de cetățenie, transmite Stopfals.md.

Pe 22 aprilie, site-ul Timpul Moldova (timpulmd.info)a publicat o știre, în limbile română și rusă, în care afirmă că „Bucureștiul a încetat prelungirea alocațiilor pentru copii și a pensiilor pentru cetățenii Moldovei care dețin cetățenie română”. Mesajul este însoțit de acuzații politice și formulări emoționale precum că „aceeași «frați» români îi lasă liniștiți baltă pe moldoveni”.

Afirmații similare au fost publicate de site-ul Moldanalytics.info, care sugerează că „mii de cetățeni ai noștri au rămas fără beneficii sociale” (în original: «тысячи наших граждан остались без социальных выплат») și de Moldovalibera.infocare invocă cazuri dramatice și generalizează situații individuale despre cum „o femeie din Moldova, al cărei copil suferă de o boală gravă, a rămas cu un card gol după o retragere forțată” (în original: «жительница Молдовы, чей ребенок страдает тяжелым заболеванием, осталась с пустой картой после принудительного списания») și scrie că „România se întoarce acum împotriva moldovenilor de rând” (în original:«Румыния идет против простых молдаван»).

Mesajul a fost amplificat de mai multe conturi de Facebook și Odnoklassniki.

Părinții primesc alocații în continuare

Afirmația precum că  Bucureștiul ar fi „încetat prelungirea alocațiilor pentru copii și a pensiilor” pentru cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenie română este falsă. Nu există nicio decizie oficială a autorităților din România care să confirme o astfel de măsură generală. Mai mulți părinți care beneficiază de alocații au confirmat pentru Stopfals.md că au continuat să primească plățile în ultimele luni.

Extras dintr-un cont bancar (aplicația George) care arată plăți lunare regulate ale alocației de stat pentru copii, în valoare de 292 ron, efectuate de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui în lunile februarie–aprilie 2026. Imaginea confirmă că alocațiile continuă să fie achitate.

Chiar și în situații precum anularea actului de identitate românesc, dreptul la alocație nu se pierde, iar plata poate fi efectuată către celălalt părinte, un reprezentant legal sau o persoană împuternicită prin procură, potrivit Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale din România.

Cât privește pensia, ea se acordă în funcție de contribuțiile la sistemul de asigurări sociale și nu este garantată automat de cetățenie.

Situația reală a alocațiilor

Este adevărat că în România, cuantumul alocației de stat pentru copii este „înghețată” în anul 2026, pentru al doilea an consecutiv, deși legea prevede explicit indexarea anuală automată cu rata medie a inflației. Astfel, alocațiile sunt menținute la nivelul celor din 2024, iar faptul că nu cresc nu înseamnă că au fost anulate.

În prezent, alocațiile sunt de 292 de roni pe lună pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani și de 719 roni pe lună pentru copiii cu vârsta sub 2 ani sau pentru copiii cu dizabilități.

Dezinformarea amplificată prin limbaj emoțional și cazuri neconfirmate

Pentru a crea o percepție eronată asupra situației și a susține narațiunea falsă despre încetarea alocațiilor, sursele utilizează un limbaj emoțional și acuzații politice menite să provoace reacții puternice. Afirmații de tipul „mii de cetățeni ai noștri au rămas fără beneficii sociale” nu se bazează pe date, statistici sau surse verificabile care să le confirme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, sunt invocate cazuri individuale nedocumentate și fără detalii verificabile. Aceste exemple sugerează, în mod eronat, că situațiile izolate reprezintă un fenomen general. Iar folosirea expresiei precum „aceeași «frați» români îi lasă liniștiți baltă pe moldoveni” au scopul de a induce sentimentul de abandon intenționat din partea statului român, alimentând percepții negative în relația dintre cele două state.

Aceasta nu este o narațiune nouă. Ea face parte dintr-un tipar repetitiv de dezinformare, folosit de sursele propagandistice pro-Kremlin.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.