O polițistă de frontieră riscă să își piardă funcția, după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) i-a găsit avere nejustificată în valoare de peste 493.000 de lei. Din 2020 până în 2023, familia funcționarei a avut peste 40 de tranzacții cu mașini.

Potrivit actului de constatare al inspectorilor de integritate, automobilele erau introduse în Moldova, apoi vândute pe teritoriul țării noastre. Totodată, familia polițistei de frontieră a cumpărat un teren pentru construcții cu aproximativ 135.000 de lei.

Inspectorii de integritate au mai stabilit că funcționara nu a declarat economiile în numerar, atunci când a depus declarațiile pe avere și interese personale. Angajata Poliției de Frontieră a explicat că ea și soțul au avut economii până la numirea în funcție, iar o parte dintre bani reprezintă împrumuturi sau cadouri la zilele de naștere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, persoana vizată a explicat că soțul său se ocupă de intermedierea tranzacțiilor cu mașini, iar banii cheltuiți pentru procurarea vehiculelor ar fi fost suportate de către clienții săi. Inspectorii de integritate nu au acceptat justificarea și au punctat că automobilele erau înregistrate pe numele membrilor familiei.

„Funcționarului public cu statut special îi vor fi încetate raporturile de muncă după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se va confirma existența averii nejustificate sau din data rămânerii definitive a actului de constatare”, precizează reprezentanții ANI.

Judecătorii urmează să se expună și să decidă confiscarea averii nejustificate. Totodată, polițista de frontieră riscă să fie privată de dreptul de a exercita anumite funcții timp de trei ani.

#ANI #avere nejustificata #familie #masini #politista de frontiera

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.