În timpul unui discurs susținut la Academia Diplomatică, cu ocazia Zilei Diplomatului, pe 22 decembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a respins propunerea Statelor Unite privind un „armistițiu de Crăciun”, care ar fi trebuit să servească drept semnal diplomatic pentru lansarea negocierilor. Potrivit șefului statului ucrainean, inițiativa americană nu viza încheierea definitivă a războiului, ci un gest de bunăvoință menit să creeze premise pentru dialog diplomatic. În schimb, Moscova ar fi transmis semnale că se pregătește pentru noi atacuri masive în perioada sărbătorilor, relatează Suspilne.

Zelenski a subliniat că refuzul Kremlinului indică lipsa oricărei deschideri pentru compromis în acest moment al conflictului.

„Americanii au vrut cu adevărat să încheie un armistițiu de Crăciun. Acesta este întotdeauna un semnal că părțile vor să găsească ceva pe cale diplomatică. Întrebarea nu este că nu ne dorim, înțelegem asta. Dar nu va exista un armistițiu de Crăciun. Rușii și-au subliniat imediat atacul”, a declarat președintele ucrainean.

Liderul de la Kiev a avertizat că acțiunile Rusiei indică pregătirea unui nou act de violență chiar în perioada Crăciunului. În acest context, pe 22 decembrie a avut loc o reuniune a Cartierului General al Comandantului Suprem. Potrivit lui Zelenski, zilele de 23, 24 și 25 decembrie sunt considerate cele mai riscante în ceea ce privește posibile atacuri masive cu rachete și drone asupra Ucrainei.

Președintele ucrainean a anunțat că a ordonat concentrarea maximă a echipamentelor de protecție în jurul orașelor mari, satelor și comunităților, iar Direcția Principală de Informații (GUR) și alte servicii au fost plasate în stare de monitorizare sporită.

„Înțelegem unde ne aflăm. Este în natura lor să comită un fel de atac masiv de Crăciunul nostru. Astăzi, Stavka a vorbit despre asta. Ridicăm din nou problema apărării aeriene și a protecției comunităților noastre, în special pe 23, 24 și 25 decembrie”, a spus Zelenski.

El a atras atenția asupra creșterii semnificative a necesităților Ucrainei în domeniul apărării aeriene, comparativ cu anii precedenți. Zelenski a menționat că, în urmă cu 20 de ani, doar Kievul era protejat de 200–250 de sisteme S-300, în timp ce în prezent este necesară protejarea întregului teritoriu al țării. Autoritățile ucrainene lucrează în prezent la semnarea unor contracte pentru furnizarea a zeci de sisteme noi de apărare aeriană, precum și la dezvoltarea producției interne în acest domeniu, rezultatele urmând să fie anunțate ulterior.

Anterior, pe 15 decembrie, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că decizia privind oprirea luptelor de Crăciun aparține Rusiei și că delegații europene, americane și ucrainene au elaborat propuneri pentru un armistițiu temporar, care urmau să fie transmise Moscovei. Deși Zelenski a declarat că susține ideea unui armistițiu de Crăciun, Kremlinul a respins apelul, afirmând că urmărește doar o „pace pe termen lung”.

În pofida acestor discuții, armata rusă a lansat un atac masiv cu drone asupra a 13 regiuni ale Ucrainei în noaptea de 22 spre 23 decembrie. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că peste 600 de drone, inclusiv zeci de rachete, au survolat spațiul aerian al țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord cu Rusia #plan de pace #război Ucraina

Scăderea prețurilor la floarea-soarelui din import, care au ajuns sub nivelul costurilor de producție ale fermierilor din Republica Moldova, este unul dintre motivele pentru care autoritățile au decis extinderea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Explicațiile au fost oferite de ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, care a precizat că sectorul se confruntă atât cu probleme comerciale, cât și logistice.

Potrivit oficialului, primele două trimestre ale anului 2026 nu au indicat un impact semnificativ al importurilor asupra pieței interne, deși au fost observate unele tendințe în defavoarea producătorilor locali. Situația s-a schimbat însă în trimestrul al treilea, în special pe segmentul florii-soarelui.

„Am observat pentru trimestrul trei, în special la floarea-soarelui, o tendință dramatică de scădere a prețurilor de import în Republica Moldova, care deja sunt mai mici decât prețul de producție comercializat al florii-soarelui de către fermierii noștri”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că diferența dintre prețurile produselor importate și cele ale producției autohtone dezavantajează agricultorii moldoveni, care riscă să își comercializeze recolta în condiții mai puțin favorabile.

Un alt factor care afectează piața este situația logistică din bazinul Mării Negre, unde congestiile de export îngreunează transportul mărfurilor. În aceste condiții, chiar dacă traderii pot cumpăra producția locală, dificultățile de export contribuie la menținerea stocurilor în gospodăriile agricole.

Ministrul a atras atenția că fermierii se confruntă și cu lipsa capacităților de depozitare, în timp ce o parte din recolta disponibilă nu poate fi procesată sau comercializată suficient de rapid. În urma analizei datelor și a consultărilor cu reprezentanții sectorului privat și cu fermierii, autoritățile au considerat necesară prelungirea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase.

Potrivit ministrului, măsura urmărește să limiteze efectele negative asupra producătorilor autohtoni, în contextul diferențelor de preț și al dificultăților de comercializare a recoltei. Oficialul a precizat că analiza a fost extinsă și pentru trimestrul al treilea, pentru a include date statistice suplimentare și a evalua mai bine evoluțiile pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Licențierea cerealelor a fost prelungită cu două luni. În timpul dezbaterii deciziei la Guvern, șeful cabinetului de miniștri a adus mai multe critici „Asociației Fermierilor”, fiind nemulțumit că membrii organizației amenință cu proteste și cu blocarea vămilor.

Vasile Tofan le-a sugerat reprezentanților organizației că există și alte interese, decât ale lor. În același timp, prim-ministrul a dezvăluit că, în opinia sa, măsura nu era una primordială.