Autoritățile pregătesc amendamente la legea cetățeniei, după izbucnirea scandalului cu tânărul militar care s-a trezit apatrid, deoarece nu și-a perfectat buletin de identitate până la 18 ani.

Conform unui răspuns transmis de Agenția Servicii Publice redacției Realitatea, cetățenii care nu au un acte de identitate până la majorat nu sunt considerați apatrizi, ci au „statut juridic nedeterminat, deoarece nu dispun de un act de identitate care să ateste statutul persoanei.”

Pe parcursul ultimilor 5 ani, 6997 de persoane cu statut juridic nedeterminat au dobândit cetățenia Republicii Moldova. Dintre ele, 636 au obținut-o în anul 2025, arată datele ASP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Din câte se cunoaște, actualmente se examinează posibilitatea operării unor amendamente la cadrul normativ în materie de cetățenie, în vederea optimizării procedurii de validare a cetățeniei pentru anumite categorii de persoane. Astfel, după aprobarea modificărilor legislative, Agenția Servicii Publice va avea posibilitate să vă comunice informațiile relevante privind noile prevederi, precum și procedura de aplicare a acestora”, precizează serviciul de presă al ASP.

Responsabilii mai precizează că deținerea cetățeniei reprezintă un drept, nu și o obligație. Potrivit lor, „atâta timp cât persoana căreia legea îi conferă un anumit drept nu își exprimă intenția de a-l exercita, statul nu poate să o oblige să facă acest lucru și nici să îi atribuie un statut juridic fără acordul său, exprimat formal. În consecință, dobândirea cetățeniei Republicii Moldova presupune întreprinderea unor acțiuni concrete și parcurgerea unei proceduri legale. Solicitantul este obligat să prezinte documente care să confirme întrunirea condițiilor prevăzute de lege, documente necesare autorităților competente pentru inițierea procedurii de obținere a cetățeniei. Este evident că, pentru obținerea acestor acte, persoana trebuie să își manifeste voința, or autoritățile competente nu le eliberează din proprie inițiativă. Astfel, persoana care, potrivit legii, este considerată cetățean al Republicii Moldova, fără a fi supusă unei proceduri de formalizare a cetățeniei, își exprimă implicit consimțământul față de cetățenie la momentul solicitării actelor de identitate”.

#amendamente #apatrizi #ASP #buletin de identitate #legea cetățeniei

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.