Proprietarul de sere Pieter Wijnen ar vrea să se concentreze pe cultivarea legumelor, dar de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie, viața lui se învârte în jurul prețurilor la gaz și electricitate, mai degrabă decât în jurul ardeiului sau al castraveților, scrie Reuters, transmite jurnalul.ro.
„O seră ca aceasta, pe timp de iarnă, trebuie să o încălzești”, a spus el despre unitatea sa de 32 de hectare din provincia Limburg din sudul Olandei, care oferă 11 milioane de kilograme de ardei gras pe an, dintre care mulți ajung în supermarketurile germane.
„Când prețurile vor crește, și vor fi mult mai mari decât cele cu care suntem obișnuiți, atunci trebuie să ne schimbăm planurile”.
Printre alte măsuri, Wijnen reduce suprafața pe care o va menține caldă la Wijnen Square Crops în această iarnă și cultivă mai puțini castraveți, mai mari – și vinde surplusul de electricitate pe care îl generează înapoi la rețea pentru a acoperi costurile.
Serele au contribuit la transformarea Olandei în al doilea mare exportator agricol din lume, după Statele Unite. Dar industria de 8 miliarde de euro a crescut cu gaze ieftine, iar acum se confruntă cu o criză care va grăbi trecerea la alte surse de energie și ar putea duce la falimentul multor companii.
În condițiile în care Rusia a restricționat livrările de gaze ca răspuns la sancțiunile occidentale pentru invazia sa în Ucraina, prețurile europene au crescut de 20 de ori față de nivelul de acum un an.
Grupul industrial Glastuinbouw Nederland spune că până la 40% dintre cei 3.000 de membri ai săi se află în dificultate financiară. Acest lucru ar putea însemna mai puține fructe, legume și flori în afara sezonului în supermarketurile europene, iar producția s-ar putea muta în țări mai calde precum Spania, Maroc și Kenya.Până de curând, serele olandeze foloseau în jur de trei miliarde de metri cubi de gaz pe an, adică aproximativ 8% din totalul național. Această cantitate a scăzut pe măsură ce au devenit disponibile alternative regenerabile, dar amploarea scăderii din acest an este mai degrabă un semn de suferință decât de adaptare, spun cultivatorii. Potrivit Statisticii locale, consumul de gaz al industriei a scăzut cu 23% în anul terminat în iunie.
„Un număr mare de cultivatori aleg să își închidă afacerea pentru că nu se așteaptă la nicio schimbare pe termen scurt”, a declarat Michel van Schie de la Royal HollandFlora, cooperativa care administrează cea mai mare licitație de flori din lume în Aalsmeer, la sud de Amsterdam.
Supermarketurile au redus preventiv comenzile de flori cu aproximativ o treime, în așteptarea faptului că consumatorii vor cheltui mai puțin, a adăugat el.
Industria olandeză a serelor este profund legată de gazele naturale din cauza moștenirii câmpului de gaze Groningen, care a fost cel mai mare din Europa timp de decenii, până când producția a fost redusă în anii 2010 din cauza cutremurelor pe care le-a declanșat.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Unele sere mai mari, cum ar fi cea a lui Wijnen, dispun de centrale de cogenerare care ard gazul pentru a crea atât căldură, cât și electricitate – un sistem eficient cu o capacitate de 2,4 gigawați distribuită la nivel național, aproximativ 14% din totalul olandez.
Multe sere au nevoie de căldură mai mult decât de electricitate și pot vinde energia electrică în exces în perioadele de vârf.
Unele sere au investit în biomasă pentru căldură, deși lemnul devine tot mai scump sau nu mai este disponibil. Câteva au încălzire geotermală. Toate utilizează energia solară pentru încălzire și creșterea plantelor – efectul de seră inițial.
„Fiecare cultivator este unic, ceea ce face foarte greu să tragem concluzii cu privire la această criză”, a declarat analistul Rabobank Cindy van Rijswick, adăugând că unele sere olandeze cu contracte de gaze ieftine ar putea prospera.
În timp ce producția de la Groningen s-a oprit, Wijnen a investit 30 de milioane de euro într-un proiect geotermal și în instalații de biomasă. Dar, în mod ironic, instalațiile sale de cogenerare cu gaz sunt în prezent un colac de salvare.
„Nu am nevoie de toată energia electrică, dar piața are nevoie de energia electrică scumpă, așa că producem energie electrică, o vindem la rețea, iar apoi căldura este uneori destul de ieftină pentru mine”, a spus el.
Cu toate acestea, Van Rijswick de la Rabobank a declarat că actuala criză ar putea remodela industria, cu o posibilă inversare a tendinței către producția locală – care a contribuit la stimularea sectorului serelor.
„Este ca și cum ne vom întoarce din nou în istorie, cu Spania producând iarna, iar țările din nordul Europei producându-și propriile legume pe timpul verii. Unii oameni spun că poate așa ar trebui să fie.”
