Ministerul Dezvoltării Digitale din Rusia a susținut ideea impunerii preinstalării sistemelor de operare (OS) rusești pe toate laptopurile noi vândute pe piața internă. Propunerea a fost prezentată de Alexei Melnikov, partenerul fondator al IT-holdingului Fplus, în cadrul unui eveniment organizat în timpul forumului CIPR-2025.

Melnikov a sugerat ca toate laptopurile comercializate în magazinele fizice și online din Rusia, precum DNS, Ozon sau Wildberries, să includă obligatoriu cel puțin un sistem de operare rusesc. Printre opțiunile propuse se numără Alt OS, Astra Linux și Red OS, produse de companii locale.

Deși Windows ar putea rămâne preinstalat, regula ar obliga producătorii să includă o alternativă autohtonă ca opțiune de utilizare. Melnikov a declarat că această măsură nu ar provoca dezechilibre economice, ci ar sprijini suveranitatea tehnologică a țării.

Ministrul Makssut Șadaev a susținut ideea pentru laptopuri, considerând-o „ușor de implementat”, dar a respins propunerea de a extinde măsura și asupra smartphone-urilor, pe motiv că ar putea implica riscuri economice și diplomatice, mai ales în relațiile cu producători asiatici.

Executivii din industrie, precum cei de la Red Soft, Astra Group sau iRU, și-au exprimat disponibilitatea tehnică de a sprijini măsura, afirmând că produsele lor sunt deja compatibile și testate pentru utilizare în masă. Unele companii au început deja negocieri cu retailerii.

Potrivit datelor „M.Video – Eldorado”, în 2024, piața laptopurilor din Rusia a înregistrat o creștere de 9% în valoare și de 6% în volum, ajungând la aproape 4 milioane de unități vândute. Doar 2–3% dintre acestea aveau preinstalate sisteme rusești, procent care urcă la 7% în zona corporate.

Reprezentanții rețelelor de retail au confirmat prezența laptopurilor cu OS rusești în ofertele lor, subliniind interesul manifestat în special de instituții de stat, școli și companii. Totuși, pentru publicul larg, sistemele internaționale rămân dominante datorită obișnuinței și ecosistemelor software bine stabilite.

Experții consideră că pentru succesul măsurii este nevoie de mai mult decât simpla preinstalare: interfețe intuitive, compatibilitate software, suport tehnic și un efort constant de promovare. Fără acestea, spun retailerii, utilizatorii finali ar putea evita sistemele rusești, chiar dacă sunt disponibile pe dispozitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi #Rusia #Windows

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.