Autoritățile din Republica Moldova au confirmat opt cazuri de febră Q, o boală infecțioasă rară, provocată de bacteria Coxiella burnetii, transmisă în special de animale precum bovinele, oile și caprele. Specialiștii atrag atenția că infecția apare cel mai des în mediul rural sau în rândul persoanelor care lucrează cu animale și produse de origine animală.

Ce este febra Q

Febra Q se transmite, de regulă, prin inhalarea prafului contaminat cu bacterii provenite din urina, fecalele, laptele sau resturile biologice ale animalelor infectate, în special placenta și lichidul amniotic. Mai rar, oamenii se pot infecta prin consumul de lapte nepasteurizat. Boala nu se transmite de la om la om.

Simptome

Simptomele apar, de obicei, la două-trei săptămâni după infectare și pot semăna cu cele ale gripei. Printre cele mai frecvente manifestări se numără febra înaltă, frisoanele, durerile musculare și articulare, tusea, durerile de cap, greața sau durerile abdominale. Unele persoane nu dezvoltă deloc simptome, însă în cazurile severe boala poate afecta inima, ficatul, plămânii sau creierul.

Medicii spun că formele ușoare se pot vindeca fără tratament, însă cazurile severe necesită administrarea de antibiotice, cel mai frecvent doxiciclină. Persoanele cu afecțiuni cardiace, sistem imunitar slăbit, femeile însărcinate și cei care lucrează în ferme sunt considerați cei mai expuși riscului de complicații.

Cum prevenim
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor, specialiștii recomandă respectarea măsurilor de igienă, evitarea consumului de lapte nepasteurizat, dezinfectarea spațiilor contaminate și izolarea animalelor bolnave. De asemenea, fermierii și medicii veterinari sunt îndemnați să monitorizeze atent starea animalelor și să solicite testări atunci când există suspiciuni de infecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cazuri de febră Q, confirmate în Republica Moldova: recomandările ANSP pentru populație

#diagnoză #febră Q #simptome #tratament

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.