Autoritățile din Republica Moldova au confirmat opt cazuri de febră Q, o boală infecțioasă rară, provocată de bacteria Coxiella burnetii, transmisă în special de animale precum bovinele, oile și caprele. Specialiștii atrag atenția că infecția apare cel mai des în mediul rural sau în rândul persoanelor care lucrează cu animale și produse de origine animală.

Ce este febra Q

Febra Q se transmite, de regulă, prin inhalarea prafului contaminat cu bacterii provenite din urina, fecalele, laptele sau resturile biologice ale animalelor infectate, în special placenta și lichidul amniotic. Mai rar, oamenii se pot infecta prin consumul de lapte nepasteurizat. Boala nu se transmite de la om la om.

Simptome

Simptomele apar, de obicei, la două-trei săptămâni după infectare și pot semăna cu cele ale gripei. Printre cele mai frecvente manifestări se numără febra înaltă, frisoanele, durerile musculare și articulare, tusea, durerile de cap, greața sau durerile abdominale. Unele persoane nu dezvoltă deloc simptome, însă în cazurile severe boala poate afecta inima, ficatul, plămânii sau creierul.

Medicii spun că formele ușoare se pot vindeca fără tratament, însă cazurile severe necesită administrarea de antibiotice, cel mai frecvent doxiciclină. Persoanele cu afecțiuni cardiace, sistem imunitar slăbit, femeile însărcinate și cei care lucrează în ferme sunt considerați cei mai expuși riscului de complicații.

Cum prevenim
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor, specialiștii recomandă respectarea măsurilor de igienă, evitarea consumului de lapte nepasteurizat, dezinfectarea spațiilor contaminate și izolarea animalelor bolnave. De asemenea, fermierii și medicii veterinari sunt îndemnați să monitorizeze atent starea animalelor și să solicite testări atunci când există suspiciuni de infecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cazuri de febră Q, confirmate în Republica Moldova: recomandările ANSP pentru populație

#diagnoză #febră Q #simptome #tratament

Moldovenii au pus pe masă mai multe legume, fructe și lactate în 2025, dar au consumat mai puțină carne și cartofi. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) privind consumul mediu anual pe locuitor arată schimbări destul de vizibile față de 2024.

Cel mai mult a crescut consumul de lapte. În medie, unui locuitor i-au revenit anul trecut 208,3 kilograme, față de 188 de kilograme în 2024. Asta înseamnă cu aproximativ 20,3 kilograme mai mult pentru fiecare persoană, într-un singur an.

Și legumele au ajuns mai des în meniul moldovenilor. Consumul mediu a crescut de la 115,8 la 131,2 kilograme pe locuitor, adică cu aproximativ 15,4 kilograme într-un an. O creștere se observă și la tomate: de la 32,3 la aproape 36 de kilograme pe persoană.

La fructe, pomușoare și nuci, consumul mediu a ajuns la 149,4 kilograme pe locuitor, față de 140,8 kilograme în 2024. Cele mai multe au fost merele, cu un consum mediu de aproape 93,8 kilograme pe persoană.

Moldovenii au consumat și mai multe cereale și produse derivate din acestea. Cantitatea medie a crescut de la 187,9 la 199,3 kilograme pe locuitor. Din această categorie, cea mai mare parte o reprezintă grâul și produsele obținute din acesta – aproximativ 180,5 kilograme pe persoană.

În schimb, carnea a pierdut teren. Dacă în 2024 consumul mediu era de 68,6 kilograme pe locuitor, în 2025 acesta a coborât la 63,6 kilograme. Este o reducere de aproximativ 5 kilograme pentru fiecare persoană. A scăzut și consumul de cartofi, de la 79,3 la 74,3 kilograme pe locuitor.

La ouă, schimbarea a fost mai mică: în 2025, un moldovean a consumat în medie aproximativ 252 de ouă, față de aproape 256 în anul precedent.

Datele nu includ raioanele din partea stângă a Nistrului și municipiul Bender.