Asigurarea egalității de gen, unde femeile să fie pe poziții egale cu bărbații în domeniul politicului capătă încet cu încetul teren și în Republica Moldova. După ce la nivel legislativ s-a dispus ca în listele electorale să se respecte proporția de cel puțin 40 la sută – femei, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent se atestă și alte evoluții și anume – cap de listă sunt doamne la unii candidați înregistrați.

Realitatea.md a analizat listele partidelor și blocurilor electorale înregistrate în cadrul alegerilor parlamentare anticipate și a constatat că, din cele 20 de partide, două blocuri electorale și un candidat independent, cap de listă femeie au desemnat patru candidați.

Este vorba de:

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Grosu-Vremeș Victoria,
Partidul Verde Ecologist, Afanas Olga,
Partidul Legii și Dreptății, Mariana Durleșteanu,
Partidul Noua Opțiune Istorică (NOI), Chesari Svetlana.

Precizăm că, partidele politice, atunci când întocmesc listele de candidați pentru alegerile parlamentare sunt obligate să respecte cota de 40%, adică pentru fiecare zece locuri, patru trebuie să fie de sex opus. Prevederea respectivă se regăsește în articolul 46 (3) al Codului electoral.

De menționat faptul că, respectarea cotei de 40% nu înseamnă, însă, și asigurarea șanselor egale, decât dacă listele sunt întocmite pe principiul succedării candidaților bărbați și femei. Altminteri, are loc eludarea prevederii referitoare la șansele egale, dar nu există niciun impediment pentru ca primele 60% de candidați din listă să fie, de exemplu bărbați, iar restul 40% – femei, sau viceversa.

#alegeri #barbat #femeie #lista #partid

Republica Moldova va renunța la actualele 32 de raioane, în cadrul reformei administrației publice locale. În locul lor ar urma să existe mai puține unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, posibil sub forma unor județe, însă denumirea și delimitarea exactă nu au fost încă stabilite. Vor fi păstrate Chișinăul, Bălțiul, UTA Găgăuzia și unitatea teritorială cu statut special Taraclia.

În paralel, reforma amalgamării ar putea reduce numărul primăriilor de la 892 la aproximativ 292, acestea urmând să aibă un rol mai important în dezvoltarea locală, în timp ce nivelul doi va avea competențe mai restrânse. Republica Moldova a mai încercat o reformă importantă. În 1999, țara a fost împărțită în 10 județe, o unitate autonomă și 662 de primării, fără teritoriul din stânga Nistrului. Reforma nu a durat însă mult. În 2003, județele au fost desființate de guvernarea comunistă și s- a revenit la sistemul de raioane.

De ce nu au funcționat județele?
A fost reforma într-adevăr un eșec sau a fost aplicată greșit?
Ce trebuie să schimbăm astăzi pentru ca administrația să lucreze mai bine pentru oameni?
Va aduce noua reformă mai multă putere și resurse comunităților sau doar va reduce numărul primăriilor?
Ce se schimbă pentru primării?
Vor primi mai multe competențe și putere de decizie?
De ce amalgamarea voluntară a ajuns să provoace dispute și tensiuni între unele primării?
Cine câștigă și cine pierde în urma amalgamării voluntare a localităților?
Ce se va întâmpla cu primăriile și comunitățile care nu vor au fost de acord cu această reorganizare?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 18 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Nicolae Andronic, fost vicepreședinte al Parlamentului, fost vicepremier.