Asigurarea egalității de gen, unde femeile să fie pe poziții egale cu bărbații în domeniul politicului capătă încet cu încetul teren și în Republica Moldova. După ce la nivel legislativ s-a dispus ca în listele electorale să se respecte proporția de cel puțin 40 la sută – femei, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent se atestă și alte evoluții și anume – cap de listă sunt doamne la unii candidați înregistrați.

Realitatea.md a analizat listele partidelor și blocurilor electorale înregistrate în cadrul alegerilor parlamentare anticipate și a constatat că, din cele 20 de partide, două blocuri electorale și un candidat independent, cap de listă femeie au desemnat patru candidați.

Este vorba de:

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Grosu-Vremeș Victoria,
Partidul Verde Ecologist, Afanas Olga,
Partidul Legii și Dreptății, Mariana Durleșteanu,
Partidul Noua Opțiune Istorică (NOI), Chesari Svetlana.

Precizăm că, partidele politice, atunci când întocmesc listele de candidați pentru alegerile parlamentare sunt obligate să respecte cota de 40%, adică pentru fiecare zece locuri, patru trebuie să fie de sex opus. Prevederea respectivă se regăsește în articolul 46 (3) al Codului electoral.

De menționat faptul că, respectarea cotei de 40% nu înseamnă, însă, și asigurarea șanselor egale, decât dacă listele sunt întocmite pe principiul succedării candidaților bărbați și femei. Altminteri, are loc eludarea prevederii referitoare la șansele egale, dar nu există niciun impediment pentru ca primele 60% de candidați din listă să fie, de exemplu bărbați, iar restul 40% – femei, sau viceversa.

#alegeri #barbat #femeie #lista #partid

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.