Miniștri noi

Noul Guvern are patru miniștri noi, iar șase dintre cei 15 membri ai cabinetului sunt femei. Din noul Executiv nu mai face parte fostul vicepremier Andrei Spînu, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco și ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Din Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu mai face parte și domeniul energetic. Există un minister separat al Energiei, condus de Victor Parlicov – care a deținut în perioada 2010-2014 funcția de director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Ministru al Infrastructurii este Lilia Dabija, fostul secretar general al instituției publice. Ea a activat în trecut și ca expert în cadrul mai multor organizații internaționale, printre care și Banca Mondială.

Veronica Sirețeanu-Vragaleva este noul ministru al Finanțelor. Ea a mai deținut funcții de conducere în domeniul economic și a fost și secretar de stat în cadrul ministerului.

Veronica Mihailov-Moraru este noul ministru al Justiției. Începând cu 2021, aceasta a fost secretar de stat în același minister. Este avocat de profesie și președinte al Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților.

Și-au păstrat fotoliile

Zece dintre miniștrii din vechiul cabinet și-au pătrat portofoliile. Astfel, Alexei Buzu este ministru al Muncii, Ala Nemerenco – ministru al Sănătății, Dumitru Alaiba – ministru al Economiei, iar Anatol Nosatîi – ministru al Apărării.

De asemenea, Vladimir Bolea deține funcția de ministru al Agriculturii, Rodica Iordanov – la Mediu, Anatolie Topală – Educație, iar Nicu Popescu, Ala Revenco și Sergiu Prodan la Externe, Interne și respectiv – Cultură.

Oleg Serebrean a rămas vicepremier pentru reintegrare, iar ministrul Agriculturii Vladimir Bolea a preluat și fotoliul de vicepremier.

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.