Calota de gheață din Groenlanda se va topi în viitorul apropiat, iar nivelul mării va crește pe tot globul cu până la șapte metri, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii germani. Deși nu sunt siguri cu privire la viteza de topire și anul când acest proces se va încheia, oamenii de știință cred că ne apropiem de punctul de cotitură de la care partea de sud a calotei de gheață din Groenlanda se va topi complet, scrie antena3.ro.

Ei au efectuat un set de simulări de 20.000 de ani cu emisii de carbon cuprinse între 0 și 4.000 de giga tone de carbon.

„Gheața care se topește prin iceberguri ca un fierăstrău, ceea ce duce la desprinderea unor mari fragmente de ghețari”, a spus Torbjorn Rundtrupp, cercetător Islanda.

Potrivit autorităților, primul punct de cotitură nu este departe de condițiile climatice de astăzi, iar în momentul de față suntem în pericol să-l depășim. Calota glaciară a Groenlandei a pierdut în perioada 2003-2016 aproximativ 255 de miliarde de tone de gheață anual.

„Gheața vorbește în multe limbi. În ultimele decenii, ea nu doar ne-a vorbit, ci a strigat spre noi”, a spus Marco Tedesco, cercetător Columbia University.

Viteza de topire este influențată de factori precum temperatura aerului și a apei, curenții oceanici și precipitațiile. Potrivit cercetărilor anterioare, o încălzire globală între 1 și 3 grade Celsius constituie drept pragul dincolo de care calota glaciară a Groenlandei se va topi ireversibil.

Cercetătorii cred totuși, că topirea calotei de gheață nu se va produce în următorul deceniu.

#experti #ghetari #Groenlanda

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.