Ploaia murdară, care a căzut pe parcursul nopții trecute în Moldova, a fost cauzată de o serie de factori. Potrivit Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS), printre aceștia se numără și particulele de praf din nordul Africii.

„Începând cu noaptea de 24.04.2024 și cu menținerea zilei de astăzi suntem martorii la un fenomen meteorologic mai neobișnuit, caracterizat de o perioadă de ploaie murdară. Această ploaie murdară a fost influențată de o serie de factori convergenți care au creat un fenomen mai rar semnalat. Printre acești factori se numără prezența unei cantități semnificative de particule de praf în atmosferă, cu origine și transport din nordul Africii”, se arată în mesajul emis de SHS.

Potrivit SHS, un aspect important al acestei situații a fost modul în care precipitațiile au interacționat cu praful atmosferic.

„Ploile au fost distribuite în mod echilibrat din punct de vedere cantitativ, oferind suficientă umiditate pentru a curăța particulele de praf din atmosferă, fără a fi prea intense și astfel să nu dilueze concentrarea lor la nivelul solului”, spun meteorologii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în dimineața zilei de miercuri, 24 aprilie, moldovenii s-au trezit cu maşinile pătate, după ploaia nocturnă. Norul de praf a ajuns și în România, dar și Grecia.

Ulterior, Agenția de Mediu a venit cu precizări despre fenomenul care s-a manifestat și pe teritoriul Republicii Moldova. Responsabilii din cadrul agenției spun că în după-amiaza zilei de astăzi, 24 martie, masa de aer încărcat cu particule de praf saharian se va deplasa spre nord-est și se va îndepărta de țară.

Vladimir Bolocan, șeful adjunct al Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, a declarat că particulele de praf saharian, care au ajuns noaptea trecută și în Republica Moldova, pot provoca leziuni pulmonare inflamatorii.

FOTO NO COMMENT! Moldovenii şi-au gǎsit maşinile pǎtate dupǎ ploaia nocturnă

#meteorologi #Moldova #praf saharian #Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.