Puternicul fenomen meteorologic El Niño, aflat în desfăşurare, se va intensifica şi mai mult în următoarele luni, până când va atinge apogeul în decembrie, urmând să persiste până în februarie, a anunţat joi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), agenţie a ONU.

El Niño este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Episodul actual, declarat în iunie, ar putea deveni cel mai intens înregistrat vreodată, amplificând efectele schimbărilor climatice provocate de om.

Conform buletinului sezonier privind clima, publicat lunar de OMM, temperaturile la suprafaţa mării din centrul şi estul Pacificului tropical ar urma să atingă „niveluri record în octombrie, noiembrie şi decembrie, reflectând intensificarea fenomenului El Niño”.

Acest fenomen ar trebui să genereze temperaturi peste medie pe o mare parte a globului şi să modifice regimurile de precipitaţii, sporind astfel riscul de secetă şi inundaţii în diferite regiuni, transmite News.ro.

„Fenomenul El Niño este deja bine stabilit şi se intensifică rapid. Conform previziunilor OMM, probabilitatea ca acesta să persiste până în februarie 2027 este aproape de 100%, ceea ce l-ar putea transforma într-unul dintre cele mai intense episoade înregistrate cel puţin din 1950”, a declarat secretara generală a OMM, Celeste Saulo, citată într-un comunicat.

Această cifră rezultă dintr-un consens între treisprezece centre naţionale şi internaţionale, bazat pe schimbul în timp real de date provenite de la balize oceanografice, sateliţi şi radiosonde, coordonat de OMM.

Potrivit acestei agenţii specializate a ONU, El Niño „ar trebui să continue să se intensifice înainte de a-şi atinge apogeul în decembrie”, în timp ce Pământul a înregistrat cea mai caldă lună august din istorie.

Temperaturile la suprafaţa mării din „regiunea Niño 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, au crescut semnificativ în ultimele luni, „trecând de la o medie de +1,6°C peste normal în iunie 2026 la +2,5°C peste normal în august”, indică OMM.

Pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, această valoare ar trebui să „atingă aproximativ +3,7°C şi să atingă maximul în jurul lunii decembrie”. Ar fi vorba de cel mai ridicat nivel de la începutul observaţiilor, cu mult peste recordul anterior (+2,6°C) înregistrat între noiembrie 2015 şi ianuarie 2016, subliniază OMM.

„El Niño nu aduce căldură suplimentară planetei. Acesta eliberează căldura pe care oceanul a acumulat-o deja sub suprafaţă – de aceea, un fenomen de intensitate mare duce atât de des la unul dintre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată (cum a fost cazul în 2024)”, a explicat Saulo.

„Oceanul din care îşi trage această căldură este cel mai cald pe care l-am observat vreodată. Pur şi simplu, există mai multă căldură gata să fie eliberată”, a adăugat ea.

În previziunile sale climatice sezoniere, OMM ia în considerare şi alţi factori, precum temperaturile de suprafaţă ale Atlanticului tropical, care ar trebui, la rândul lor, să rămână peste normal.

El Niño provoacă deja condiţii climatice extreme: în America Centrală, o secetă duce la câmpuri aride, recoltele în scădere şi pierderi de animale. În India, perturbările puternice ale musonului pun în pericol culturile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#el nino #intensificare

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.